Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXIII. Literă unică sau repetată (dublă, triplă)?”

Sari la navigare Sari la căutare
(Pagină nouă: <center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center> == XXIII. Literă unică sau repetată (dublă, triplă)? == Alegerea între scrierea unei singure litere...)
 
Linia 1: Linia 1:
<center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center>
<center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center>


== XXIII. Literă unică sau repetată (dublă, triplă)? ==
== '''XXIII.''' Literă unică sau repetată (dublă, triplă)? ==
 
Alegerea între scrierea unei singure litere și repetarea ei pune probleme diferite, cel puțin în parte, după cum este vorba de litere care notează vocale (și semivocale sau semiconsoane) ori de litere care notează consoane.
 
'''1.''' Dublarea (sau triplarea etc.) unei litere care notează o vocală corespunde de obicei unor realități fonetice: fie pronunțării distincte în hiat (în silabe diferite) a două vocale identice, fie pronunțării unei vocale lungi; dublarea poate fi însă și lipsită de valoare fonetică.
 
'''a.''' Repetarea — în pronunțare și în scris — a unei vocale și litere corespunzătoare poate avea loc la întîlnirea unui formant (prefix sau element de compunere) terminat în vocală cu un cuvînt (temă) care începe cu aceeași vocală: ''contraatac'', ''paraaldehidă'', ''supraalimenta'', ''ultraaglomerat''; ''neeuclidian'', ''reedita'', ''preexista'', ''teleenciclopedie''; ''antiimperialist'', ''toxiinfecție''; ''coopera'' — și familia: ''cooperant'', ''cooperativă'', ''cooperativiza'', ''cooperator'', ''cooperație'' —, ''microorganism'' etc. sau la întîlnirea unei teme terminate în vocală cu un afix flexionar (desinență, sufix verbal) sau lexical care începe cu aceeași vocală: ''creez'', ''licee''; ''aliniind'', ''fiind'' — și ''fiindcă'' —, ''ființă'', ''scriind'', ''scriitor''; ''asiduul'', ''atuuri'', ''vacuum'' — și familia: ''vacuumare'', ''vacuummetru'' — etc.
 
Secvențele ''ee'', ''ii'', ''uu'' se pronunță de obicei [eĭe], [iĭi], [uŭu]. Vezi și '''IV''', '''VIII'''.
 
Mai rar, o repetare de acest fel are loc în rădăcina unor cuvinte (''aalenian'', ''feerie'', ''gheenă'', ''alcool'') sau în structura unor elemente de compunere ca ''noo''- (''noocrație'', ''noologie'', ''noosferă''), ''oo''- (''oogeneză'', ''oolit'', ''oosferă'' etc.) sau ''zoo''- (''epizootie'', ''zoologie'', ''zooparc'', ''zootehnie'' etc.), ultimul folosit și independent (''zoo'').
 
 




Alegerea între scrierea unei singure litere și repetarea ei pune probleme diferite, cel puțin în parte, după cum este vorba de litere care notează vocale (și semivocale sau semiconsoane) ori de litere care notează consoane.


1. Dublarea (sau triplarea etc.) unei litere care notează o vocală corespunde de obicei unor realități fonetice: fie pronunțării distincte în hiat (în silabe diferite) a două vocale identice, fie pronunțării unei vocale lungi; dublarea poate fi însă și lipsită de valoare fonetică.


a. Repetarea — în pronunțare și în scris — a unei vocale și litere corespunzătoare poate avea loc la întîlnirea unui formant (prefix sau element de compunere) terminat în vocală cu un cuvînt (temă) care începe cu aceeași vocală: ''contraatac'', ''paraaldehidă'', ''supraalimenta'', ''ultraaglomerat''; ''neeuclidian'', ''reedita'', ''preexista'', ''teleenciclopedie''; ''antiimperialist'', ''toxiinfecție''; ''coopera'' — și familia: ''cooperant'', ''cooperativă'', ''cooperativiza'', ''cooperator'', ''cooperație'' —, ''microorganism'' etc. sau la întîlnirea unei teme terminate în vocală cu un afix flexionar (desinență, sufix verbal) sau lexical care începe cu aceeași vocală: ''creez'', ''licee''; ''aliniind'', ''fiind'' — și ''fiindc''ă —, ''fiin''ță, ''scriind'', ''scriitor''; ''asiduul'', ''atuuri'', ''vacuum'' — și familia: ''vacuumare'', ''vacuummetru'' — etc.




Secvențele ''ee'', ''ii'', ''uu'' se pronunță de obicei [eĭe], [iĭi], [uŭu]. Vezi și IV, VIII.




Mai rar, o repetare de acest fel are loc în rădăcina unor cuvinte (''aalenian'', ''feerie'', ''gheenă'', ''alcool'') sau în structura unor elemente de compunere ca ''noo''- (''noocrație'', ''noologie'', ''noosfer''ă), ''oo''- (''oogeneză'', ''oolit'', ''oosfer''ă etc.) sau ''zoo''- (''epizootie'', ''zoologie'', ''zooparc'', ''zootehnie'' etc.), ultimul folosit și independent (''zoo'').


Cînd un asemenea element de compunere se combină cu o temă care începe cu ''o-'' nu se ajunge totuși la trei ''o'', producîndu-se o contragere a doi dintre ei: ''zoonim'', ''zoopsie''.Este nejustificată repetarea vocalei/literei ''e'', respectiv ''o'', în rădăcina cuvintelor ''prerie'' (nu ''preerie''!) și ''proroc'', ''prorocesc'', ''proroci'' (nu ''proo-''!) sau în formația prefixală ''copreședinte'' (nu ''coopreședinte''!).
Cînd un asemenea element de compunere se combină cu o temă care începe cu ''o-'' nu se ajunge totuși la trei ''o'', producîndu-se o contragere a doi dintre ei: ''zoonim'', ''zoopsie''.Este nejustificată repetarea vocalei/literei ''e'', respectiv ''o'', în rădăcina cuvintelor ''prerie'' (nu ''preerie''!) și ''proroc'', ''prorocesc'', ''proroci'' (nu ''proo-''!) sau în formația prefixală ''copreședinte'' (nu ''coopreședinte''!).
Lingviști
349 de modificări

Meniu de navigare