Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXVII. Majusculă sau minusculă?”

Sari la navigare Sari la căutare
Linia 167: Linia 167:
'''d.''' Formulele de politețe alcătuite dintr-un substantiv și una sau mai multe determinări: ''Domnia sa'' (și ''Domnia ei'', ''lui'', ''ta'', ''voastră''), ''Domniile lor'', ''Excelența sa'', ''Maiestățile lor regale'' etc.
'''d.''' Formulele de politețe alcătuite dintr-un substantiv și una sau mai multe determinări: ''Domnia sa'' (și ''Domnia ei'', ''lui'', ''ta'', ''voastră''), ''Domniile lor'', ''Excelența sa'', ''Maiestățile lor regale'' etc.


3. Cu inițială minusculă se scriu:


a. Numele de popoare și de locuitori, indiferent de valoarea lor adjectivală sau substantivală: ''european'', ''român'', ''ardelean'', ''bucureștean'', ''tulcean'', ''vîrlezean''.


Precizarea referitoare la valoarea morfologică este necesară întrucît regulile academice din 1932 recomandau scrierea diferită a acestor cuvinte după cum erau substantive (cu inițială majusculă) sau adjective (cu inițială minusculă). Distincția era, pe de o parte, nejustificată, prin aplicarea exclusiv la această categorie onomasiologică (de ce nu și la alte clase de cuvinte cu aceleași duble valori morfologice, unele derivate tot de la nume proprii: de exemplu, ''luteran'', ''mahomedan'' sau ''averescan'', ''junimist'', ''maiorescian''?), și, pe de altă parte, nu totdeauna ușor de făcut (de exemplu, în funcția de nume predicativ: ''el este ardelean''); dificultățile vechii reguli sporeau cu distincția cerută între sensul propriu și sensurile figurate ale substantivelor de tipul ''boem'', ''chinez'', ''țigan'' și cu neclarități în privința valabilității ei la nume vechi (ca ''arbănaș'' și ''arvanit'' „albanez”, ''muscal'' „rus”) sau populare (''mocan'', ''moț'', ''muntean'' „locuitor de la munte”), precum și la nume marcate afectiv (''bașbuzuc'', ''friț'', ''nemțoi'', ''româncuță'').




Linia 177: Linia 180:




3. Cu inițială minusculă se scriu:
a. Numele de popoare și de locuitori, indiferent de valoarea lor adjectivală sau substantivală: ''european'', ''român'', ''ardelean'', ''bucureștean'', ''tulcean'', ''vîrlezean''.




Precizarea referitoare la valoarea morfologică este necesară întrucît regulile academice din 1932 recomandau scrierea diferită a acestor cuvinte după cum erau substantive (cu inițială majusculă) sau adjective (cu inițială minusculă). Distincția era, pe de o parte, nejustificată, prin aplicarea exclusiv la această categorie onomasiologică (de ce nu și la alte clase de cuvinte cu aceleași duble valori morfologice, unele derivate tot de la nume proprii: de exemplu, ''luteran'', ''mahomedan'' sau ''averescan'', ''junimist'', ''maiorescian''?), și, pe de altă parte, nu totdeauna ușor de făcut (de exemplu, în funcția de nume predicativ: ''el este ardelean''); dificultățile vechii reguli sporeau cu distincția cerută între sensul propriu și sensurile figurate ale substantivelor de tipul ''boem'', ''chinez'', ț''igan'' și cu neclarități în privința valabilității ei la nume vechi (ca ''arbăna''ș și ''arvanit'' „albanez”, ''muscal'' „rus”) sau populare (''mocan'', ''mo''ț, ''muntean'' „locuitor de la munte”), precum și la nume marcate afectiv (''bașbuzuc'', ''fri''ț, ''nemțoi'', ''româncu''ță).b. Numele punctelor cardinale, indiferent de caracterul lor neologic savant (internațional) sau vechi și popular, deci: ''est'', ''orient'' și ''răsărit''; ''nord'' și ''miazănoapte''; ''sud'' și ''miazăzi''; ''vest'', ''occident'' și ''apus''.
b. Numele punctelor cardinale, indiferent de caracterul lor neologic savant (internațional) sau vechi și popular, deci: ''est'', ''orient'' și ''răsărit''; ''nord'' și ''miazănoapte''; ''sud'' și ''miazăzi''; ''vest'', ''occident'' și ''apus''.




Lingviști
349 de modificări

Meniu de navigare