Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXVII. Majusculă sau minusculă?”

Sari la navigare Sari la căutare
Linia 257: Linia 257:
'''a.''' Pe de o parte, se întîlnește scrierea cu inițială minusculă a unor nume proprii care trebuie scrise cu inițială majusculă: mai ales nume de persoane (la semnătură și pe coperta/foaia de titlu: ''eugen barbu''), titluri de publicații (revistele ''flacăra'' și ''magazin istoric'', de exemplu) și de opere literare (cu minuscule și la nume proprii din cuprinsul titlului: ''fiica dunării și-a mării''), denumiri de magazine și instituții (''editura meridiane'').
'''a.''' Pe de o parte, se întîlnește scrierea cu inițială minusculă a unor nume proprii care trebuie scrise cu inițială majusculă: mai ales nume de persoane (la semnătură și pe coperta/foaia de titlu: ''eugen barbu''), titluri de publicații (revistele ''flacăra'' și ''magazin istoric'', de exemplu) și de opere literare (cu minuscule și la nume proprii din cuprinsul titlului: ''fiica dunării și-a mării''), denumiri de magazine și instituții (''editura meridiane'').


'''b.''' Pe de altă parte, se întîlnește scrierea cu inițială majusculă a unor substantive comune care trebuie scrise cu inițială minusculă: mai ales în enumerări, eventual așezate pe rînduri diferite, din reclame comerciale (''Vizitați raioanele de: Confecții, Jucării și Articole de menaj'' sau ''Vindem: Uniforme școlare, Costume de liceeni'').


'''c.''' Ca procedeu grafic, se recurge la scrierea cu majuscule și a unei/unor litere neinițiale, din interiorul sau de la sfîrșitul unui cuvînt, de obicei pentru sugerarea unor relații ascunse. De exemplu, grafia ''momenTe Vesele'' la televiziune (= TV).


Aceste grafii nonconformiste — izvorîte din necesitatea de variație, căreia i se datorește și apelul la caractere tipografice rare, la folosirea unor litere modelate după alte alfabete sau la alte artificii — reprezintă un fel de joacă de-a scrisul. Ele sînt nerecomandabile nu atît în sine, cît prin efectul, desigur involuntar, pe care-l au asupra celor care nu le înțeleg substratul artistic și le judecă exclusiv sub aspect ortografic, fie condamnîndu-le ca abateri, fie — mai grav — adoptîndu-le ca modele în scrisul curent. În ce privește însuși efectul artistic, el este anulat de banalizarea acestor procedee, devenite maniere. De altfel, limitele procedeului de evitare a majusculelor rezultă din faptul că nimeni nu îndrăznește să scrie astfel numele patriei sau nume de personalități oficiale.


Respectarea normelor ortografice ar trebui să constituie o normă și pentru graficieni!


b. Pe de altă parte, se întîlnește scrierea cu inițială majusculă a unor substantive comune care trebuie scrise cu inițială minusculă: mai ales în enumerări, eventual așezate pe rînduri diferite, din reclame comerciale (''Vizitați raioanele de: Confecții'', ''Jucării și Articole de menaj ''sau'' Vindem: Uniforme școlare'', ''Costume de liceeni'').
Singurul procedeu grafic tolerabil, prin faptul că nu produce confuzii cu scrisul curent, este reliefarea prin scriere integrală cu majuscule a unui text, a unui fragment de text (titluri, citate importante) sau a unor cuvinte-cheie. De exemplu, în reclame comerciale: ''Vindem UNIFORME ȘCOLARE pentru elevi de toate vîrstele'', ''COSTUME de LICEENI'' sau ''Cumpărați chiar AZI uniformele școlare pentru copiii dv.!''


c. Ca procedeu grafic, se recurge la scrierea cu majuscule și a unei/unor litere neinițiale, din interiorul sau de la sfîrșitul unui cuvînt, de obicei pentru sugerarea unor relații ascunse. De exemplu, grafia ''momenTe Vesele ''la televiziune (= TV).
'''F.''' În scrierea literelor majuscule este obligatorie notarea semnelor diacritice la corespondentele lui ''ă, â, î, ș, ț: Ă, Â, Î, Ș, Ț''. Majuscula corespunzătoare lui ''i'' se scrie însă fără punct deasupra (''I'').
 
Aceste grafii nonconformiste — izvorîte din necesitatea de variație, căreia i se datorește și apelul la caractere tipografice rare, la folosirea unor litere modelate după alte alfabete sau la alte artificii — reprezintă un fel de joacă de-a scrisul. Ele sînt nerecomandabile nu atît în sine, cît prin efectul, desigur involuntar, pe care-l au asupra celor care nu le înțeleg substratul artistic și le judecă exclusiv sub aspect ortografic, fie condamnîndu-le ca abateri, fie — mai grav — adoptîndu-le ca modele în scrisul curent. În ce privește însuși efectul artistic, el este anulat de banalizarea acestor procedee, devenite maniere. De altfel, limitele procedeului de evitare a majusculelor rezultă din faptul că nimeni nu îndrăznește să scrie astfel numele patriei sau nume de personalități oficiale.Respectarea normelor ortografice ar trebui să constituie o normă și pentru graficieni!
 
Singurul procedeu grafic tolerabil, prin faptul că nu produce confuzii cu scrisul curent, este reliefarea prin scriere integrală cu majuscule a unui text, a unui fragment de text (titluri, citate importante) sau a unor cuvinte-cheie. De exemplu, în reclame comerciale: ''Vindem UNIFORME ''Ș''COLARE pentru elevi de toate vîrstele'', ''COSTUME de LICEENI ''sau'' Cumpărați chiar AZI uniformele școlare pentru copiii dv.!''
 
F. În scrierea literelor majuscule este obligatorie notarea semnelor diacritice la corespondentele lui ''ă, â, î, ș, ț: Ă, Â, Î, Ș, Ț''. Majuscula corespunzătoare lui ''i'' se scrie însă fără punct deasupra (''I'').
Lingviști
349 de modificări

Meniu de navigare