Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXVIII. Abrevierile”

Sari la navigare Sari la căutare
Linia 357: Linia 357:
Abrevierile citite pe litere se accentuează corect pe ultima silabă. Cele citite cursiv cunosc, ca și cuvintele obișnuite, mai multe tipuri de accentuare, legate de structura lor fonetică; în linii mari, abrevierile terminate în consoană sau în vocala ''e'' au accentul pe ultima silabă: '''A.G.I.R.''', '''A.S.I.T.''', '''A.S.E.''', iar abrevierile terminate în orice vocală cu excepția lui ''e'' au accentul pe silaba penultimă: '''UEFA''', '''UNESCO''', '''E.L.U.'''
Abrevierile citite pe litere se accentuează corect pe ultima silabă. Cele citite cursiv cunosc, ca și cuvintele obișnuite, mai multe tipuri de accentuare, legate de structura lor fonetică; în linii mari, abrevierile terminate în consoană sau în vocala ''e'' au accentul pe ultima silabă: '''A.G.I.R.''', '''A.S.I.T.''', '''A.S.E.''', iar abrevierile terminate în orice vocală cu excepția lui ''e'' au accentul pe silaba penultimă: '''UEFA''', '''UNESCO''', '''E.L.U.'''


Unele abrevieri au variante de accentuare: '''ODUS''' și '''ODUS'''; '''ONU''' și '''ONU'''. Recomandabilă este prima variantă.
Unele abrevieri au variante de accentuare: '''ÓDUS''' și '''ODÚS'''; '''ÓNU''' și '''ONÚ'''. Recomandabilă este prima variantă.


'''5.''' Folosirea corectă a abrevierilor implică respectarea anumitor reguli și restricții referitoare la bazele abreviabile, la natura textelor în care se introduc abrevieri și la asigurarea posibilităților de înțelegere.


'''a.''' Cele mai importante criterii care trebuie avute în vedere în decizia de a recurge la abrevierea unui cuvînt sau a unei îmbinări de cuvinte sînt frecvența bazei în textul sau limbajul dat și lungimea ei (vezi și '''1 a''').


Restricțiile referitoare la baze vizează mai ales unele categorii de nume proprii și unele formule:


— La numele proprii de persoane se poate abrevia în mod obișnuit numai prenumele, nu numele de familie (sînt incorecte deci abrevierile de tipul '''C-tinescu''' pentru ''Constantinescu'', '''D-trescu''' pentru ''Dumitrescu'' sau '''D-triu''' pentru ''Dumitriu'').


Numele de familie pot fi abreviate ca element constitutiv al unei abrevieri compuse, devenite pseudonim sau siglă (fixă sau ocazională); vezi '''A 5'''.


5. Folosirea corectă a abrevierilor implică respectarea anumitor reguli și restricții referitoare la bazele abreviabile, la natura textelor în care se introduc abrevieri și la asigurarea posibilităților de înțelegere.
În mod excepțional numele de familie se abreviază — numai prin inițială — atunci cînd se urmărește camuflarea parțială a identității cuiva (de exemplu, '''I.C.''' sau '''Ioana C.''').


a. Cele mai importante criterii care trebuie avute în vedere în decizia de a recurge la abrevierea unui cuvînt sau a unei îmbinări de cuvinte sînt frecvența bazei în textul sau limbajul dat și lungimea ei (vezi și 1 a).
Cu excepția propriei semnături, nu este recomandabilă abrevierea prenumelor feminine (se scrie deci ''Maria Ionescu'', nu '''M.''' ''Ionescu'').


Restricțiile referitoare la baze vizează mai ales unele categorii
— Numele proprii de localități nu se abreviază (nu se scrie deci '''G-ți''' pentru ''Galați'' sau '''T-ra''' pentru ''Timișoara'').


de nume proprii și unele formule:
În situația omonimiei cu nume de județe (de exemplu: '''BC''', '''IS''', '''TL'''), indicativul acestora nu se poate folosi pentru desemnarea orașului; vezi și '''b.'''


La numele proprii de persoane se poate abrevia în mod obișnuit numai prenumele, nu numele de familie (sînt incorecte deci abrevierile de tipul C-tinescu pentru ''Constantinescu'', D-trescu pentru ''Dumitrescu'' sau D-triu pentru ''Dumitriu'').Numele de familie pot fi abreviate ca element constitutiv al unei abrevieri compuse, devenite pseudonim sau siglă (fixă sau ocazională); vezi A 5.
La numele compuse se admite abrevierea primului termen numai în cazul numelor de localități care reproduc un nume de persoană (de exemplu: ''N. Bălcescu'') și în cazul cuvintelor: ''Sfîntul'' sau ''Sfînta'', abreviate '''Sf.'''; ''Tîrgu''(''l''), abreviat '''Tg.'''; ''Turnu''(''l''), abreviat '''Tr.'''


În mod excepțional numele de familie se abreviază — numai prin inițială — atunci cînd se urmărește camuflarea parțială a identității cuiva (de exemplu, I.C. sau Ioana C.).
Nu e corect să se scrie ''B''.'' Mare'' în loc de ''Baia Mare''; ''C''. ''de Argeș'' în loc de ''Curtea de Argeș''; ''M''. ''Ciuc'' în loc de ''Miercurea''-''Ciuc''; ''P''. ''Neamț'' în loc de ''Piatra-Neamț''; ''R''. ''Sărat'' în loc de ''Rîmnicul Sărat''; ''S. Nou'' în loc de ''Satul Nou''.


— Din motive complexe (dificultăți de decodare și lipsă de politețe) nu este recomandabilă abrevierea unor formule cu valoare de enunțuri sau mesaje, de tipul: '''M.p.f.''' „Mulțumiri pentru felicitări” sau '''S.f.''' „Sărbători fericite!”


Cu excepția propriei semnături, nu este recomandabilă abrevierea prenumelor feminine (se scrie deci ''Maria Ionescu'', nu M. ''Ionescu'').
'''b.''' Admiterea abrevierilor depinde în cea mai mare măsură de natura textelor în care sînt folosite. În acest sens sînt esențiale deosebirile între:


Numele proprii de localități nu se abreviază (nu se scrie deci G-ți pentru ''Galați'' sau T-ra pentru ''Timișoara'').
textele scrise pentru uz personal și cele destinate să fie citite de altcineva;


— textele cu circulație limitată la un anumit grup de cititori și textele destinate publicului larg;


În situația omonimiei cu nume de județe (de exemplu: BC, IS, TL), indicativul acestora nu se poate folosi pentru desemnarea orașului; vezi și b.
— textele (sau pasajele) codificate, schematice, și textele cursive.
 
 
La numele compuse se admite abrevierea primului termen numai în cazul numelor de localități care reproduc un nume de persoană (de exemplu: ''N''.'' Bălcescu'') și în cazul cuvintelor: ''Sfîntul'' sau ''Sfînta'', abreviate Sf.; ''Tîrgu''(''l''), abreviat Tg.; ''Turnu''(''l''), abreviat Tr.
 
 
Nu e corect să se scrie ''B''.'' Mare ''în loc de ''Baia Mare''; ''C''.'' de Arge''ș în loc de ''Curtea de Arge''ș; ''M''.'' Ciuc ''în loc de ''Miercurea''-''Ciuc''; ''P''.'' Neam''ț în loc de ''Piatra-Neam''ț; ''R''.'' Sărat'' în loc de ''Rîmnicul Sărat''; ''S. Nou ''în loc de ''Satul Nou''.
 


— Din motive complexe (dificultăți de decodare și lipsă de politețe) nu este recomandabilă abrevierea unor formule cu valoare de enunțuri sau mesaje, de tipul: M.p.f. „Mulțumiri pentru felicitări” sau S.f. „Sărbători fericite!”
În general, textele din prima parte a fiecăreia dintre opozițiile menționate permit sau chiar impun folosirea mai multor abrevieri decît cele opuse lor, la care se recomandă discernămînt și prudență. La scrierea unui text destinat să fie citit de altă persoană sau alte persoane, mai cu seamă atunci cînd pregătirea acestora diferă, nu trebuie folosite abrevieri care ar face lectura dificilă (vezi și '''c''').
 
b. Admiterea abrevierilor depinde în cea mai mare măsură de natura textelor în care sînt folosite. În acest sens sînt esențiale deosebirile între:
 
— textele scrise pentru uz personal și cele destinate să fie citite de altcineva;— textele cu circulație limitată la un anumit grup de cititori și textele destinate publicului larg;
 
— textele (sau pasajele) codificate, schematice, și textele cursive.


În general, textele din prima parte a fiecăreia dintre opozițiile menționate permit sau chiar impun folosirea mai multor abrevieri decît cele opuse lor, la care se recomandă discernămînt și prudență. La scrierea unui text destinat să fie citit de altă persoană sau alte persoane, mai cu seamă atunci cînd pregătirea acestora diferă, nu trebuie folosite abrevieri care ar face lectura dificilă (vezi și c).
Există abrevieri care pot fi folosite numai în texte de uz personal (notițe la cursuri sau la ședințe, însemnări în agendă, ciorne ale unei lucrări); de exemplu, abrevierile unor instrumente gramaticale: '''as.''' ”asupra”, '''f.''' ”foarte”, '''fcă''' ”fiindcă”, '''m.''' ”mai”, '''p.''', '''pt.''' sau '''ptr.''' ”pentru” și ale altor cuvinte frecvente, ca '''ac.''' „acesta”, '''ns.''' „nostru”, '''tp.''' „timp” etc.


Există abrevieri care pot fi folosite numai în texte de uz personal (notițe la cursuri sau la ședințe, însemnări în agendă, ciorne ale unei lucrări); de exemplu, abrevierile unor instrumente gramaticale: as. ”asupra”, f. ”foarte”, fcă ”fiindcă”, m. ”mai”, p., pt. sau ptr. ”pentru” și ale altor cuvinte frecvente, ca ac. „acesta”, ns. „nostru”, tp. „timp” etc.
Există de asemenea abrevieri care se folosesc numai între membrii aceluiași colectiv sau între specialiștii din același domeniu. De exemplu, editorii, redactorii și tipografii folosesc abrevieri pentru numele caracterelor tipografice: '''crs.''' „cursive”, '''dr.''' ”drepte”, '''sn.''' „seminegre”, '''v.''' sau '''vz.''' „verzale”; lingviștii au și ei abrevieri specifice, dintre care unele au o răspîndire mai largă prin dicționare și gramatici: de exemplu, '''adj.''' „adjectiv”, '''pl.''' „plural”, '''prep.''' „prepoziție”. Uneori abrevierea aceluiași termen diferă de la un colectiv la altul sau de la un specialist la altul. Pentru „birou executiv” în unele instituții se folosea abrevierea '''Birex''', iar în altele '''BEX'''. Terminologia lingvistică are numeroase variante de abrevieri, de exemplu: '''A''', '''ac.''' și '''acuz.''' „acuzativ”, '''f.''' și '''fem.''' „feminin”, '''sing.''' și '''sg.''' „singular”.


Există de asemenea abrevieri care se folosesc numai între membrii aceluiași colectiv sau între specialiștii din același domeniu. De exemplu, editorii, redactorii și tipografii folosesc abrevieri pentru numele caracterelor tipografice: crs. „cursive”, dr. ”drepte”, sn. „seminegre”, v. sau vz. „verzale”; lingviștii au și ei abrevieri specifice, dintre care unele au o răspîndire mai largă prin dicționare și gramatici: de exemplu, adj. „adjectiv”, pl. „plural”, prep. „prepoziție”. Uneori abrevierea aceluiași termen diferă de la un colectiv la altul sau de la un specialist la altul. Pentru”birou executiv” în unele instituții se folosea abrevierea Birex, iar în altele BEX. Terminologia lingvistică are numeroase variante de abrevieri, de exemplu: A, ac. și acuz. „acuzativ”, f. și fem. „feminin”, sing. și sg. „singular”.
În texte cu caracter special, la care se pune în mod acut problema economiei de spațiu prin codificare, cum sînt indicațiile din dicționare, notațiile de pe hărți, inscripțiile de pe plăcile de înmatriculare, se pot folosi abrevieri inacceptabile în texte cursive; de exemplu: (în dicționare) '''p. ext.''' „prin extensiune”, '''livr.''' „livresc”; (pe hărți) '''L.''' „lacul”, '''Vf.''' „vîrful”; (la autoturisme) '''MM''' „Maramureș”.


În texte cu caracter special, la care se pune în mod acut problema economiei de spațiu prin codificare, cum sînt indicațiile din dicționare, notațiile de pe hărți, inscripțiile de pe plăcile de înmatriculare, se pot folosi abrevieri inacceptabile în texte cursive; de exemplu: (în dicționare) p. ext. „prin extensiune”, livr. „livresc”; (pe hărți) L. ”lacul”, Vf. „vîrful”; (la autoturisme) MM „Maramureș”.Folosirea abrevierilor depinde și de registrul stilistic în care sînt scrise textele respective. Puține abrevieri sînt neutre din acest punct de vedere, cele mai multe fiind marcate de apartenența (măcar inițială) la un anumit limbaj.
Folosirea abrevierilor depinde și de registrul stilistic în care sînt scrise textele respective. Puține abrevieri sînt neutre din acest punct de vedere, cele mai multe fiind marcate de apartenența (măcar inițială) la un anumit limbaj.


Unele abrevieri sînt create cu intenții glumețe, parodice; de exemplu, p.n.v. „pe nevăzute”, P.P.C. < ''poate pică ceva ''„sacoșă” sau abrevierile din argoul militar (A.M.R.+ cifră „au mai rămas [atîtea zile]”).
Unele abrevieri sînt create cu intenții glumețe, parodice; de exemplu, '''p.n.v.''' „pe nevăzute”, '''P.P.C.''' < ''poate pică ceva'' „sacoșă” sau abrevierile din argoul militar ('''A.M.R.''' + cifră „au mai rămas [atîtea zile]”).


c. Oricine redactează un text destinat să devină public este interesat ca el să fie înțeles exact. Pentru aceasta, în privința abrevierilor se recomandă:
'''c.''' Oricine redactează un text destinat să devină public este interesat ca el să fie înțeles exact. Pentru aceasta, în privința abrevierilor se recomandă:


— folosirea lor cu măsură, în limitele strictei necesități;
— folosirea lor cu măsură, în limitele strictei necesități;
Linia 417: Linia 411:
— explicarea tuturor abrevierilor terminologice și bibliografice (siglele sub care apar citate diverse lucrări) folosite în text.
— explicarea tuturor abrevierilor terminologice și bibliografice (siglele sub care apar citate diverse lucrări) folosite în text.


Îndeosebi în lucrările adresate unui public larg e bine să se evite abrevierile cu mai multe valori din același domeniu (de exemplu, în lucrări cu obiect lingvistic, abrevierea conj. pentru „conjugare”, „conjunctiv” și „conjuncție” sau imp. pentru „imperativ”, „imperfect”, și „impersonal”), încercîndu-se dezambiguizarea lor prin selectarea unor litere specifice (de exemplu,impf. „imperfect”), și să se prefere abrevierile cît mai explicite, chiar dacă ele ocupă mai mult spațiu (de exemplu, Sadoveanu, B. sau, măcar, Sad., B. față de SB pentru „M. Sadoveanu, ''Baltagul”'').
Îndeosebi în lucrările adresate unui public larg e bine să se evite abrevierile cu mai multe valori din același domeniu (de exemplu, în lucrări cu obiect lingvistic, abrevierea '''conj.''' pentru „conjugare”, „conjunctiv” și „conjuncție” sau '''imp.''' pentru „imperativ”, „imperfect”, și „impersonal”), încercîndu-se dezambiguizarea lor prin selectarea unor litere specifice (de exemplu, '''impf.''' „imperfect”), și să se prefere abrevierile cît mai explicite, chiar dacă ele ocupă mai mult spațiu (de exemplu, '''Sadoveanu, B.''' sau, măcar, '''Sad., B.''' față de '''SB''' pentru „M. Sadoveanu, ''Baltagul”'').
Lingviști
349 de modificări

Meniu de navigare