Lingviști
349 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXVIII. Abrevierile”
Sari la navigare
Sari la căutare
Articol/Mioara Avram/XXVIII. Abrevierile (vedeți sursă)
Versiunea de la data 7 decembrie 2018 19:19
, 7 decembrie 2018 19:19→XXVIII. Abrevierile
| Linia 323: | Linia 323: | ||
Nu sînt legate de grafia bazei literele duble folosite cu valoare de superlativ: ''ff'' „fortissimo” (față de ''f'' „forte”), ''pp'' „pianissimo” (față de ''p'' „piano”). | Nu sînt legate de grafia bazei literele duble folosite cu valoare de superlativ: ''ff'' „fortissimo” (față de ''f'' „forte”), ''pp'' „pianissimo” (față de ''p'' „piano”). | ||
În aceeași categorie intră și literele duble folosite de unii cu valoare de plural, după modelul altor limbi, în abrevierile '''mss.''' „manuscrise” (față de '''ms.''' „manuscris”), '''pp.''' „paginile” (față de '''p.''' „pagina”), eventual și '''sqq.''' < lat. ''sequentes'' „(și) următoarele” (față de '''sq.'''< lat. ''sequens'' „(și) următoarea”). Procedeul nu este recomandabil, întrucît la toate celelalte abrevieri nu se face deosebire între singular și plural. (Vezi, din același domeniu al indicațiilor bibliografice, abrevierile '''cap.''' „capitolul, capitolele”, '''fasc.''' „fascicula, fasciculele”, '''r.''' „rîndul, rîndurile”, '''vol.''' „volumul, volumele” etc.) | |||
'''4.''' Lectura orală (pronunțarea) corectă a abrevierilor pune probleme legate, pe de o parte, de întregirea lor, iar, pe de alta, de redarea abrevierilor respectate ca atare (neîntregite). | |||
Ori de cîte ori se cunoaște corespondentul unei abrevieri se recomandă întregirea ei la lectura orală. Nu este corectă deci pronunțarea ca atare a abrevierilor '''d.a.''' sau '''p.m.''', '''etc.''' sau '''ș.a.''', '''ș.a.m.d.''', '''ș.cl.''' În situația termenilor de adresare și de referire, a titlurilor academice și profesionale folosirea orală a abrevierilor (de exemplu, '''acad.''', '''ing.''' în trecut '''tov.''') este și nepoliticoasă. | |||
În vorbirea neîngrijită '''tov.''' ajunsese să capete și forme flexionare: ''tovul'', ''tovii'' etc. | |||
Prenumele abreviate în scris se întregesc de asemenea la lectura orală, deci (dl) ''I. Popescu ''se citește (domnul) ''Ion Popescu''. | |||
Fac excepție unele nume, fixate oarecum în forma abreviată: '''D.R.''' ''Ioanițescu'' și '''D.R.''' ''Popescu'' (citit [de-re]), '''Gh. Dem.''' ''Teodorescu'' (citit [ǵe-dem]), '''I.L.''' ''Caragiale'' (citit [i-le]), '''Șt. O.''' ''Iosif'' (citit [ște-o] ). | |||
Lectura ca atare a abrevierilor nu pune probleme la cele — simple sau compuse — alcătuite din segmente; de exemplu: '''cos''' „cosinus”, '''Astra''' „Asociațiunea Transilvană...”. | |||
Abrevierile alcătuite din cîte o singură literă (inițială) pun, în unele situații, problema lecturii acesteia după modelul general românesc sau după un model străin. Astfel, următoarele litere care notează consoane au variante de citire consacrate în uz care diferă de lectura obișnuită pentru denumirea lor: ''f'' [ef], ''g'' [ǧe], ''h'' [haș], ''l'' [el], ''m'' [em], ''n'' [en], ''r'' [er], ''s'' [es]. | |||
La abrevierile compuse din litere inițiale se pune în primul rînd problema lecturii pe litere (în care situație la literele menționate anterior se pune aceeași problemă a lecturii după model românesc sau străin) sau a lecturii legate. | |||
Numeroase abrevieri nu permit decît lectura pe litere: '''B.T.T.''' [be-te-te], '''C.T.C.''' [če-te-če], '''F.M.I.''' [fe-me-i], '''O.Z.N.''' [o-ze-ne], '''VSH''' [ve-se-haș]. | |||
Unele abrevieri de acest tip au cîte două variante orale: '''C.F.R.''' [če-fe-re] și, învechit, [ke-fe-re]; '''R.D.G.''' [re-de-ǧe] și [re-de-ǵe]; '''S.O.S.''' [se-o-se] și [es-o-es]. | |||
Altele permit ambele lecturi, dar uzul a fixat de obicei una dintre ele: | |||
— lectura pe litere: '''B.O.B.''' [be-o-be], '''C.O.M.''' [če-o-me], '''M.A.I.''' [me-a-i], '''O.N.T.''' [o-ne-te]; | |||
— lectura cursivă: '''A.F.A.''', '''A.R.I.A.''', '''C.E.C.''', '''C.N.E.F.S.''', '''I.C.R.A.L.''', '''O.N.U.''', '''UNESCO''', '''VAR'''. | |||
Unele abrevieri au variante orale corespunzînd celor două tipuri de lectură: '''C.A.P.''' [če-a-pe] și [kap], '''C.A.R.''' [če-a-re] și [kar]; recomandabilă este prima variantă. | |||
Aspectul oral al abrevierilor alcătuite dintr-o singura literă sau din mai multe litere citite ca atare nu trebuie confundat cu cel grafic prin transpunerea în scris a fonetismului: nu trebuie să se scrie ''Am „en” probleme'', ci '''n'''; nu ''Cefere(ul''), ci '''C.F.R.'''(''-ul''). | |||
Abrevierile citite pe litere se accentuează corect pe ultima silabă. Cele citite cursiv cunosc, ca și cuvintele obișnuite, mai multe tipuri de accentuare, legate de structura lor fonetică; în linii mari, abrevierile terminate în consoană sau în vocala ''e'' au accentul pe ultima silabă: '''A.G.I.R.''', '''A.S.I.T.''', '''A.S.E.''', iar abrevierile terminate în orice vocală cu excepția lui ''e'' au accentul pe silaba penultimă: '''UEFA''', '''UNESCO''', '''E.L.U.''' | |||
Unele abrevieri au variante de accentuare: '''ODUS''' și '''ODUS'''; '''ONU''' și '''ONU'''. Recomandabilă este prima variantă. | |||
5. Folosirea corectă a abrevierilor implică respectarea anumitor reguli și restricții referitoare la bazele abreviabile, la natura textelor în care se introduc abrevieri și la asigurarea posibilităților de înțelegere. | 5. Folosirea corectă a abrevierilor implică respectarea anumitor reguli și restricții referitoare la bazele abreviabile, la natura textelor în care se introduc abrevieri și la asigurarea posibilităților de înțelegere. | ||