Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXX. Despărțirea cuvintelor la capăt de rînd”

Sari la navigare Sari la căutare
Linia 23: Linia 23:
Regula generală, care constă în interzicerea lăsării la sfîrșit de rînd sau la început de rînd a unui segment lipsit de o vocală propriu-zisă, deci neformînd silabă, este adesea încălcată, în special din cauza necunoașterii valorilor nevocalice ale lui ''i'' sub aspectul trecerii în rîndul următor a unui segment nesilabic: de exemplu, se desparte greșit ''cu-ib'', ''ful-gi'', ''strîm-bi'', ''șfi-chi'' (în loc de ''cuib'', ''fulgi'', ''strîmbi'', ''șfichi'').
Regula generală, care constă în interzicerea lăsării la sfîrșit de rînd sau la început de rînd a unui segment lipsit de o vocală propriu-zisă, deci neformînd silabă, este adesea încălcată, în special din cauza necunoașterii valorilor nevocalice ale lui ''i'' sub aspectul trecerii în rîndul următor a unui segment nesilabic: de exemplu, se desparte greșit ''cu-ib'', ''ful-gi'', ''strîm-bi'', ''șfi-chi'' (în loc de ''cuib'', ''fulgi'', ''strîmbi'', ''șfichi'').


'''2.''' Celelalte reguli fonetice sînt obligatorii numai la cuvintele primare și la marea majoritate a celor derivate cu sufixe. Ele se pot aplica și la cuvintele compuse, la derivatele cu prefixe, la unele derivate cu sufixe și la grupurile de cuvinte legate cu cratimă, dar la toate acestea concurează regulile morfologice, față de care sînt doar tolerate, sau le completează prin soluții de despărțire în plus.


Regulile fonetice țin seama exclusiv de natura sunetelor care alcătuiesc o succesiune oarecare. Formularea lor se referă direct la sunetele între care se face despărțirea, în speță la ceea ce urmează imediat după vocală, neglijînd diversele variante posibile ale silabelor rezultate din categoriile de sunete însoțitoare ale sunetelor menționate pentru locul de delimitare.


Regula de despărțire a succesiunii vocală + consoană + vocală, de exemplu, trebuie înțeleasă ca fiind valabilă nu numai pentru cuvinte ca ''ară'', ci și pentru ''bară'', ''scară'', ''iară'', ''arat'', ''baraj'', ''barai'' etc.


'''a.''' Într-o succesiune de două vocale propriu-zise despărțirea se face între ele: ''a-ici'', ''a-ur'', ''bo-ul'', ''po-em'', ''re-al'' etc.


'''b.''' În succesiunea vocală + semiconsoană + vocală despărțirea se face înaintea semiconsoanei (care este primul element al unui diftong ascendent sau al unui triftong): ''a-ia'', ''ba-ia'', ''oa-ia'', ''su-iai'', ''su-iau'', ''tre-ia'', ''vo-ios'', ''ce-ea'', ''le-oai-că'', ''no-ua'', '''no-uă''' etc.


Cînd vocala este urmată de două semiconsoane (+ vocală) despărțirea se face înaintea primei semiconsoane (care este primul element al unui triftong): ''cre-ioa-ne'', ''vo-ioa-se''.


'''c.''' În succesiunea vocală + semiconsoană + consoană despărțirea se face după semiconsoană (care este ultimul element al unui diftong descendent sau al unui triftong): ''cîi-ne'', ''doi-că'', ''nei-că'', ''ho-țoai-că'' etc.


Cînd semiconsoana este urmată de două sau trei consoane despărțirea se face după prima consoană: ''mais-to-raș'', ''mais-to-ri-ță'', ''trais-tă'', ''trăis-tu-ță''; ''mais-tru''.




Linia 37: Linia 45:




2. Celelalte reguli fonetice sînt obligatorii numai la cuvintele primare și la marea majoritate a celor derivate cu sufixe. Ele se pot aplica și la cuvintele compuse, la derivatele cu prefixe, la unele derivate cu sufixe și la grupurile de cuvinte legate cu cratimă, dar la toate acestea concurează regulile morfologice, față de care sînt doar tolerate, sau le completează prin soluții de despărțire în plus.
Regulile fonetice țin seama exclusiv de natura sunetelor care alcătuiesc o succesiune oarecare. Formularea lor se referă direct la sunetele între care se face despărțirea, în speță la ceea ce urmează imediat după vocală, neglijînd diversele variante posibile ale silabelor rezultate din categoriile de sunete însoțitoare ale sunetelor menționate pentru locul de delimitare.
Regula de despărțire a succesiunii vocală + consoană + vocală, de exemplu, trebuie înțeleasă ca fiind valabilă nu numai pentru cuvinte ca ''ară'', ci și pentru ''bară'', ''scară'', ''iară'', ''arat'', ''baraj'', ''barai'' etc.
a. Într-o succesiune de două vocale propriu-zise despărțirea se face între ele: ''a-ici'', ''a-ur'', ''bo-ul'', ''po-em'', ''re-al'' etc.
b. În succesiunea vocală + semiconsoană + vocală despărțirea se face înaintea semiconsoanei (care este primul element al unui diftong ascendent sau al unui triftong): ''a-ia'', ''ba-ia'', ''oa-ia'', ''su-iai'', ''su-iau'', ''tre-ia'', ''vo-ios'', ''ce-ea'', ''le-oai-că'', ''no-ua'', ''no-u''ă etc.


Cînd vocala este urmată de două semiconsoane (+ vocală) despăr- țirea se face înaintea primei semiconsoane (care este primul element al unui triftong): ''cre-ioa-ne'', ''vo-ioa-se''.c. În succesiunea vocală + semiconsoană + consoană despărțirea se face după semiconsoană (care este ultimul element al unui diftong descendent sau al unui triftong): ''cîi-ne'', ''doi-că'', ''nei-că'', ''ho-țoai-c''ă etc.


Cînd semiconsoana este urmată de două sau trei consoane despărțirea se face după prima consoană: ''mais-to-ra''ș, ''mais-to-ri-''ță, ''trais-tă'', ''trăis-tu-''ță; ''mais-tru''.


d. În succesiunea vocală + consoană + vocală (sau vocală + consoană + semivocală + vocală) despărțirea se face înaintea consoanei: ''a-pă'', ''ba-te'' și ''bă-tea'', ''cre-tin''.
d. În succesiunea vocală + consoană + vocală (sau vocală + consoană + semivocală + vocală) despărțirea se face înaintea consoanei: ''a-pă'', ''ba-te'' și ''bă-tea'', ''cre-tin''.
Lingviști
349 de modificări

Meniu de navigare