Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Dezbateri/Dan Ungureanu - Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu.”

Sari la navigare Sari la căutare
fără descrierea modificării
Linia 12: Linia 12:
Faptul că un cuvânt există în română și în albaneză, dar nu și în alte limbi, nu înseamnă mare lucru. Etimologia lexicului albanez are încă multe lacune. De exemplu: ''brâu, brâne'' există în albaneză și română. E oare cuvânt de substrat? Nu. Cuvântul există în limbile germanice, de unde a fost împrumutat în proto-slavă. E probabil un împrumut slav vechi.  
Faptul că un cuvânt există în română și în albaneză, dar nu și în alte limbi, nu înseamnă mare lucru. Etimologia lexicului albanez are încă multe lacune. De exemplu: ''brâu, brâne'' există în albaneză și română. E oare cuvânt de substrat? Nu. Cuvântul există în limbile germanice, de unde a fost împrumutat în proto-slavă. E probabil un împrumut slav vechi.  


''Barză''? În Oltenia și Banatul de munte a existat masculinul ''bardo''ș'' ''  
''Barză''? În Oltenia și Banatul de munte a existat masculinul ''bardoș''  
id. Adjectivul ''barz, breaz ''„cu dungă albă pe bot” a fost chiar mai răspândit. A fost legat de alb. ''bardhë'' „alb”. În provensală există ''bardet ''„petite aigrette, héron garzette”'', ''Ardea garzetta, egreta mică, pasăre asemănătoare berzei.
id. Adjectivul ''barz, breaz''„cu dungă albă pe bot” a fost chiar mai răspândit. A fost legat de alb. ''bardhë'' „alb”. În provensală există ''bardet'' „petite aigrette, héron garzette”, Ardea garzetta, egreta mică, pasăre asemănătoare berzei.


Tot în Franța, în regiunea Morez, există adj. ''bayard ''„cu pată albă pe bot” (din *''bard, ''contaminat cu fr. ''bayard ''„murg”).  
Tot în Franța, în regiunea Morez, există adj. ''bayard'' „cu pată albă pe bot” (din *''bard'', contaminat cu fr. ''bayard'' „murg”).  


Vedem că ambele cuvinte sunt, într-adevăr, de substrat, și probabil înrudite între ele.  
Vedem că ambele cuvinte sunt, într-adevăr, de substrat, și probabil înrudite între ele.  
xxx imagine xxx
xxx imagine xxx
(în Ricard Christophe de Villeneuve, ''Statistique du département des Bouches du Rhône avec atlas'', Marseille, 1821, p. 886)  
(în Ricard Christophe de Villeneuve, ''Statistique du département des Bouches du Rhône avec atlas'', Marseille, 1821, p. 886)  
Vom discuta mai jos cercetările lui Ion I. Russu și ale lui Grigore Brâncuș, oarecum consacrate.
   
   
Ion I. Russu, ''Etnogeneza românilor'', 1981, cuprinde 168 de cuvinte care ar fi, după părerea autorului, de substrat. Ion I. Russu a fost de meserie istoric și arheolog, nu lingvist. Cartea sa e alcătuită din conspecte oțioase cu etimologii oferite de alți autori, citate in extenso, și acceptate sau respinse temperamental.
Ion I. Russu, ''Etnogeneza românilor'', 1981, cuprinde 168 de cuvinte care ar fi, după părerea autorului, de substrat. Ion I. Russu a fost de meserie istoric și arheolog, nu lingvist. Cartea sa e alcătuită din conspecte oțioase cu etimologii oferite de alți autori, citate in extenso, și acceptate sau respinse temperamental.
Linia 27: Linia 29:
Cuprindem mai jos 155 din cele 168 de cuvinte propuse de Ion I. Russu ca dacice, în cartea sa ''Etnogeneza românilor'':
Cuprindem mai jos 155 din cele 168 de cuvinte propuse de Ion I. Russu ca dacice, în cartea sa ''Etnogeneza românilor'':
{| class="wikitable"
{| class="wikitable"
| abur, acăța, a adia, a ameți, amurg, a anina, aprig, argea, a arunca, baci, baier, baligă, baltă, barză, bască, balaur, a băga, băiat, beregată, boare, bordei, brad, brândușă, brânză, brusture, a se ucura, bunget, burlan, burtă, butuc, butură, buză, caier, cață, căciulă, căpușă, căpută, cătun, cârlan, cârlig, copac, copil, creț, a cruța, a curma, curpăn, cursă, a dărâma, darari, daș, a dărâma, a deretica, a descurca, a desghina, a dezbăra, dop, droaie, fărâmă, gard, gata, gălbează, genune, gheară, ghes, ghimpe, ghionoaie, grapă, gresie, groapă, grui, grumaz, grunz, a se gudura, gușă, a încurca, a înghina, a îngurzi, a înseila, a întrema, leagăn, a lepăda, lespede, a leșina, mal, mazăre, măceș, a mădări, măgură, mărcat, mătură, melc, mieriu, mire, mistreț, a mișca, a mușca, mânz, morman, moș, mugure, murg, mușat, năpârcă, nițel, noian, păstaie, a păstra, pânză, pârâu, prunc, pururea, a răbda, reazem, a ridica, rânză, sarbăd, a scăpăra, scrum, a se scula, a scurma, sâmbure, spânz, sterp, străghiată, strepede, strugure, strungă, a sugruma, a sugușa, șale, șiră, șopârlă, șoric, șut, tare, țap, țarc, țăruș, a se uita, undrea, a urca, urcior, urdă, a urdina, urdoare, vatră, a vătăma, vătui, viezure, viscol, zară, zăr, a zburda, zestre, zgardă, a zgârâia.
| abur, acăța, a adia, a ameți, amurg, a anina, aprig, argea, a arunca, baci, baier, baligă, baltă, barză, bască, balaur, a băga, băiat, beregată, boare, bordei, brad, brândușă, brânză, brusture, a se bucura, bunget, burlan, burtă, butuc, butură, buză, caier, cață, căciulă, căpușă, căpută, cătun, cârlan, cârlig, copac, copil, creț, a cruța, a curma, curpăn, cursă, a dărâma, darari, daș, a dărâma, a deretica, a descurca, a desghina, a dezbăra, dop, droaie, fărâmă, gard, gata, gălbează, genune, gheară, ghes, ghimpe, ghionoaie, grapă, gresie, groapă, grui, grumaz, grunz, a se gudura, gușă, a încurca, a înghina, a îngurzi, a înseila, a întrema, leagăn, a lepăda, lespede, a leșina, mal, mazăre, măceș, a mădări, măgură, mărcat, mătură, melc, mieriu, mire, mistreț, a mișca, a mușca, mânz, morman, moș, mugure, murg, mușat, năpârcă, nițel, noian, păstaie, a păstra, pânză, pârâu, prunc, pururea, a răbda, reazem, a ridica, rânză, sarbăd, a scăpăra, scrum, a se scula, a scurma, sâmbure, spânz, sterp, străghiată, strepede, strugure, strungă, a sugruma, a sugușa, șale, șiră, șopârlă, șoric, șut, tare, țap, țarc, țăruș, a se uita, undrea, a urca, urcior, urdă, a urdina, urdoare, vatră, a vătăma, vătui, viezure, viscol, zară, zăr, a zburda, zestre, zgardă, a zgârâia.
|}


==== Cuvinte de origine latină ====
==== Cuvinte de origine latină ====
Linia 34: Linia 35:
* ''a arunca, baier, fărâmă, gușă, lespede, a leșina, a mișca, a mușca, pânză, a ridica, a zgârâia'' sunt romanice și deci nu pot fi nici dacice, nici de substrat.
* ''a arunca, baier, fărâmă, gușă, lespede, a leșina, a mișca, a mușca, pânză, a ridica, a zgârâia'' sunt romanice și deci nu pot fi nici dacice, nici de substrat.
* ''a arunca'' – provensal ''arrancar'', franco-provensal Entremont ''arroutschi'' „jeter”, poate și Calabr. Mesoraca ''arringare'' „lanciare, gettare”.
* ''a arunca'' – provensal ''arrancar'', franco-provensal Entremont ''arroutschi'' „jeter”, poate și Calabr. Mesoraca ''arringare'' „lanciare, gettare”.
* ''baier, baieră'' – din lat. ''baiula'', romanș sursilvan ''baila'' '''I''' f, 1. Seil n, trick m, Leitseil n. – „funie, lesă” și ''bera'' '''II''' f, (vereinz.) kurzer Hanfstrick; ~ da rentar, Bindestrick m. – „funie” (Alexi Decurtins).
* ''baier, baieră'' – din lat. ''baiula'', romanș sursilvan ''baila'' '''I''' f, 1. Seil n, Strick m, Leitseil n. – „funie, lesă” și ''bera'' '''II''' f, (vereinz.) kurzer Hanfstrick; ~ da rentar, Bindestrick m. – „funie” (Alexi Decurtins).
* ''fărâmă'' < ''a sfărâma'' < ''*ex-fragmentare'' x ''*ex-formare'', atestat în Italia de S.
* ''fărâmă'' < ''a sfărâma'' < ''*ex-fragmentare'' x ''*ex-formare'', atestat în Italia de S.
* ''gușă'' – ladină ''goš'' „gușă, goâtre, Kropf”: Fassano, Val Gardena ''gosc’'', Selvano ''gos'', tosc. ''gozzo'', Rovigno ''guṣo'', fr. ''gosier''.
* ''gușă'' – ladină ''goš'' „gușă, goâtre, Kropf”: Fassano, Val Gardena ''gosc’'', Selvano ''gos'', tosc. ''gozzo'', Rovigno ''guṣo'', fr. ''gosier''.
* ''lespede'' – din ''lapidem xlausa'', cuvânt-valiză. Există și în italiană asemenea cuvinte hibride – ''pietra'' + ''lastra'' = ''pyastra'' (Prunetta, Toscana).
* ''lespede'' – din ''lapidem xlausa'', cuvânt-valiză.  
* ''a leșina'' – romanș lišná „a aluneca”, sard lascinare „a aluneca” Sprach-und Sachatlas Italiens, harta 847, „sdrucciolare”.  
Există și în italiană asemenea cuvinte hibride – ''pietra'' + ''lastra'' = ''pyastra'' (Prunetta, Toscana).
* ''a mișca'' ''meša'' „a se mișca” Liguria, Sprach-und Sachatlas Italiens, harta 1647, „non ti muovere”.
* ''a leșina'' – romanș ''lišná'' „a aluneca”, sard ''lascinare'' „a aluneca” ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 847, „sdrucciolare”.  
* ''a mușca'' – are echivalentul ''muccicare'' bine păstrat în toată Italia la sud de Roma: marchigiano Ancona ''moška'', Perugia ''moska'', Sicilia Calabria etc. Sardinia ''mossiγa''. Sprach-und Sachatlas Italiens, harta 1109, „morde?”.
* ''a mișca'', ''meša'' „a se mișca” Liguria, ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1647, „non ti muovere”.
* ''a mușca'' – are echivalentul ''muccicare'' bine păstrat în toată Italia la sud de Roma: marchigiano Ancona ''moška'', Perugia ''moska'', Sicilia Calabria etc. Sardinia ''mossiγa''.  
''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1109, „morde?”.
* ''pânză'' – Lombardia Trentino Veneto, ''panižel'', „feșe de copil” – termen secundar care a înlocuit lent mai vechiul ''teară'' < ''tela''.
* ''pânză'' – Lombardia Trentino Veneto, ''panižel'', „feșe de copil” – termen secundar care a înlocuit lent mai vechiul ''teară'' < ''tela''.
* ''a zgârâia'' < lat. ''excoriare''.
* ''a zgârâia'' < lat. ''excoriare''.
* ''baligă, baltă, beregată, boare, bordei, brad, buză, gheară, mal, măgură, mânz, sterp, țap'' sunt de substrat, dar răspândite și în alte limbi și zone geografice; ''baligă, baltă, sterp, țap'' în Italia, ''beregată, mânz'' în limbile celtice, ''bordei'', germanic, ''buză, mal'', în toată Europa.
* ''baligă, baltă, beregată, boare, bordei, brad, buză, gheară, mal, măgură, mânz, sterp, țap'' sunt de substrat, dar răspândite și în alte limbi și zone geografice; ''baligă, baltă, sterp, țap'' în Italia, ''beregată, mânz'' în limbile celtice, ''bordei'', germanic, ''buză, mal'', în toată Europa.
* ''ghear''ă, celtic (cf. port. și sp. ''garra'','' ''labă cu gheare, ca cea de urs sau de vultur). Nimic specific.  
* ''gheară'', celtic (cf. port. și sp. ''garra'', labă cu gheare, ca cea de urs sau de vultur). Nimic specific.  
* ''balegă, ''în sudul Franței, în zona occitană. '''Languedoc: '''  
* ''balegă'', în sudul Franței, în zona occitană. '''Languedoc:'''  
** Claude François Achard, ''Dictionnaire de la Provence et du Comté-Venaissin: Vocabulaire provençal ''1785, ''velego'': vilainie, saloperie, ordures.  
** Claude François Achard, ''Dictionnaire de la Provence et du Comté-Venaissin: Vocabulaire provençal'' 1785, ''velego'': vilainie, saloperie, ordures.  
** J. T. Avril, ''Dictionnaire provençal-français, suivi d <nowiki>'</nowiki>un vocabulaire français-provençal'', Edouard Cartier, Imprimeur, Apt, 1839: ''veleguo'': crotte.  
** J. T. Avril, ''Dictionnaire provençal-français, suivi d'un vocabulaire français-provençal'', Edouard Cartier, Imprimeur, Apt, 1839: ''veleguo'': crotte.  
** Étienne Garcin, ''Nouveau dictionnaire provençal-français'', Fabre, Draguignan, 1841: ''veleguo'': crotte que l’on prend dans les rues, saloperie, ordures.  
** Étienne Garcin, ''Nouveau dictionnaire provençal-français'', Fabre, Draguignan, 1841: ''veleguo'': crotte que l’on prend dans les rues, saloperie, ordures.  
** Absent în dicționarul lui Léger Gary (occitană din Tarn) din 1845. Jacques Azaïs, ''Dieu, l’ homme et la parole, ou la langue primitive'', Imprimerie de Mlle Paul, Béziers 1853: fiente des bêtes à laine: ''bélégo'' languedocien (p. 267).  
Absent în dicționarul lui Léger Gary (occitană din Tarn) din 1845.  
** Gabriel Azaïs, ''Dictionnaire des idiomes languedociens étymologique, comparatif et technologique'','' ''Delpech Imprimeur, Béziers, 1864: ''belego'': excrément des bêtes à laine en forme de boulettes, crotte /.../ crottes attachées à la toison des animaux.  
** Jacques Azaïs, ''Dieu, l’homme et la parole, ou la langue primitive'', Imprimerie de Mlle Paul, Béziers 1853: fiente des bêtes à laine: ''bélégo'' languedocien (p. 267).  
** Gabriel Azaïs, ''Dictionnaire des idiomes languedociens étymologique, comparatif et technologique'', Delpech Imprimeur, Béziers, 1864: ''belego'': excrément des bêtes à laine en forme de boulettes, crotte /.../ crottes attachées à la toison des animaux.  
** Frédéric Mistral, ''Lou trésor dóu Felibrige'', 1878: vol. 2, p. 1094: ''velego'', belego: flocon de laine grasse, mèche de cheveux gras, gringuenaude, (ordure attachée à l’anus) crotte attachée à la laine ou au poil.  
** Frédéric Mistral, ''Lou trésor dóu Felibrige'', 1878: vol. 2, p. 1094: ''velego'', belego: flocon de laine grasse, mèche de cheveux gras, gringuenaude, (ordure attachée à l’anus) crotte attachée à la laine ou au poil.  
** Louis Rouquier, ''Contes a la troubilho, ''1925, fără editură, Levallois-Perret, conte ''Lou Roumiu'', glosat ''fumier de mouton. ''Dialectul din Puisserguier, Hérault.  
** Louis Rouquier, ''Contes a la troubilho'', 1925, fără editură, Levallois-Perret, conte ''Lou Roumiu'', glosat ''fumier de mouton''. Dialectul din Puisserguier, Hérault.  
** Jean-Louis Garrot, ''Lexique des mots patois employés à Barre'' ''(Tarn)'': ''bélégo'' glosat ''fumier sec des brebis.'' Și La Salvetat, Olargues, Hérault.  
** Jean-Louis Garrot, ''Lexique des mots patois employés à Barre'' ''(Tarn)'': ''bélégo'' glosat ''fumier sec des brebis.'' Și La Salvetat, Olargues, Hérault.  
** Périgord St. Pierre de Chignac ''laboulego ''„noroi” și în toată Italia de Nord.  
** Périgord St. Pierre de Chignac ''laboulego'' „noroi” și în toată Italia de Nord.  
** ''bilaka, ''Ceppomorelli, Lombardia, ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1174, „sterco di cavallo”.  
** ''bilaka'', Ceppomorelli, Lombardia, ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1174, „sterco di cavallo”.  
** ''bilaka, bulaka, ''Lombardia ''Sprach-und Sachatlas Italiens, ''harta 1173, „la bovina”.  
** ''bilaka, bulaka, ''Lombardia ''Sprach-und Sachatlas Italiens, ''harta 1173, „la bovina”.  
** ''bagule, ''Lombardia ''Sprach-und Sachatlas Italiens, ''harta 1083, „cacherelli”.  
** ''bagule'', Lombardia ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1083, „cacherelli”.  
** ''belegot, ''Ligornetto ''Sprach-und Sachatlas Italiens, ''harta 1077, „lana”.  
** ''belegot'', Ligornetto ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1077, „lana”.  
** ''baltă - palta, pauta ''tot nordul Italiei.  
** ''baltă - palta, pauta'' tot nordul Italiei.  
* ''boare, ''cf. ital. ''boria ''din *buria &gt; boare ca muria &gt; moare. Meyer-Lübke REW 1219. ''boria ''atestat în Italia: Piemont, și coloniile galo-italice din Molise și Sicilia; Franța ''esbaura ''Annonay „vânt care usucă”; Sicilia, Bronte (colonie galo-italică) ''boria''; Sardinia Cagliari ''boria ''etc.  
* ''boare'', cf. ital. ''boria'' din *buria > boare ca muria > moare. Meyer-Lübke REW 1219. ''boria'' atestat în Italia: Piemont, și coloniile galo-italice din Molise și Sicilia; Franța ''esbaura'' Annonay „vânt care usucă”; Sicilia, Bronte (colonie galo-italică) ''boria''; Sardinia Cagliari ''boria'' etc.  
* ''bordei &lt;''germanicul ''bordel ''„căsuță” probabil împrumut vechi germanic din sec. III-V.  
* ''bordei'' > germanicul ''bordel'' „căsuță” probabil împrumut vechi germanic din sec. III-V.  
* ''brad ''După Ahmad Al-Jallad, Universitatea din Leida (comunicare personală) se poate reconstrui numele ienupărului în proto-semită ca ''bur''ā''th'', ( Accad. ''burash'', hebr. ''berosh'', aramaic ''br''ā''t''ā).  
* ''brad'' - După Ahmad Al-Jallad, Universitatea din Leida (comunicare personală) se poate reconstrui numele ienupărului în proto-semită ca ''burāth'', (Accad. ''burash'', hebr. ''berosh'', aramaic ''brātā'').  
** Dioscoride ''Peri hyles iatrikes, De materia medica'', cartea I, 102, ''kyparissos'', ''lat. ''cupressus; 103, ''arkeuthos, ''ienupăr ; 104 βράϑυ, sabina; 105 cedru – ceea ce arată clar că e vorba de un conifer, fiind enumerat printre alte conifere. „ (... pasaj interpolat) există două feluri de ''brathy. ''Unul are acele ca de chiparos, dar mai spinos, cu miros greu, înțepător, de ars. E un arbore pitic, care se întinde mai mult pe orizontală. Unii îi folosesc frunzele în loc de tămâie. Celălalt are frunzele ca cele de tamarisc (Tamarix sp.). Acele ambelor specii domolesc ulcerațiile pielii și flegmoanele și cu miere curăță buboaiele...”  
** Dioscoride ''Peri hyles iatrikes, De materia medica'', cartea I, 102, ''kyparissos'', lat. ''cupressus''; 103, ''arkeuthos'', ienupăr ; 104 ''βράϑυ'', sabina; 105 cedru – ceea ce arată clar că e vorba de un conifer, fiind enumerat printre alte conifere.  
 
 
 
 
 
 
„ (... pasaj interpolat) există două feluri de ''brathy. ''Unul are acele ca de chiparos, dar mai spinos, cu miros greu, înțepător, de ars. E un arbore pitic, care se întinde mai mult pe orizontală. Unii îi folosesc frunzele în loc de tămâie. Celălalt are frunzele ca cele de tamarisc (Tamarix sp.). Acele ambelor specii domolesc ulcerațiile pielii și flegmoanele și cu miere curăță buboaiele...”  
** Plinius (''Naturalis Historia'', lib. XII, XXXIX): petunt igitur în Elymaeos arborem bratum, cupresso fusae similem, exalbidis ramis, iucundi odoris accensam – „merg să caute în munții Zagros, în Elam, un arbore ''bratus, ''ca și ''jneapănul ''cu ramuri albe, și miros plăcut dacă se aprind”. Descrierea lui Pliniu se poate referi la ''Juniper sp''. Dacă da, atunci un împrumut iranian nu e verosimil.  
** Plinius (''Naturalis Historia'', lib. XII, XXXIX): petunt igitur în Elymaeos arborem bratum, cupresso fusae similem, exalbidis ramis, iucundi odoris accensam – „merg să caute în munții Zagros, în Elam, un arbore ''bratus, ''ca și ''jneapănul ''cu ramuri albe, și miros plăcut dacă se aprind”. Descrierea lui Pliniu se poate referi la ''Juniper sp''. Dacă da, atunci un împrumut iranian nu e verosimil.  
** Și herba Sabinae = ''σαβίναβράϑυân Glos. Servii. Hesychius, Glosar βράϑυ: πόατιςϑεοῖςϑυοµένη'' – brathy ''e o iarbă (poa) folosită ca tămâie zeilor.  
** Și herba Sabinae = ''σαβίναβράϑυân Glos. Servii. Hesychius, Glosar βράϑυ: πόατιςϑεοῖςϑυοµένη'' – brathy ''e o iarbă (poa) folosită ca tămâie zeilor.  
Lingviști
349 de modificări

Meniu de navigare