Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Dezbateri/Dan Ungureanu - Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu.”

Sari la navigare Sari la căutare
fără descrierea modificării
Linia 18: Linia 18:


Vedem că ambele cuvinte sunt, într-adevăr, de substrat, și probabil înrudite între ele.  
Vedem că ambele cuvinte sunt, într-adevăr, de substrat, și probabil înrudite între ele.  
xxx imagine xxx
[[Fișier:Ungureanu-1.png|miniatura|alt=(în Ricard Christophe de Villeneuve, Statistique du département des Bouches du Rhône avec atlas, Marseille, 1821, p. 886) |(în Ricard Christophe de Villeneuve, Statistique du département des Bouches du Rhône avec atlas, Marseille, 1821, p. 886) ]]
(în Ricard Christophe de Villeneuve, ''Statistique du département des Bouches du Rhône avec atlas'', Marseille, 1821, p. 886)  


Vom discuta mai jos cercetările lui Ion I. Russu și ale lui Grigore Brâncuș, oarecum consacrate.
Vom discuta mai jos cercetările lui Ion I. Russu și ale lui Grigore Brâncuș, oarecum consacrate.
Linia 25: Linia 24:
Ion I. Russu, ''Etnogeneza românilor'', 1981, cuprinde 168 de cuvinte care ar fi, după părerea autorului, de substrat. Ion I. Russu a fost de meserie istoric și arheolog, nu lingvist. Cartea sa e alcătuită din conspecte oțioase cu etimologii oferite de alți autori, citate in extenso, și acceptate sau respinse temperamental.
Ion I. Russu, ''Etnogeneza românilor'', 1981, cuprinde 168 de cuvinte care ar fi, după părerea autorului, de substrat. Ion I. Russu a fost de meserie istoric și arheolog, nu lingvist. Cartea sa e alcătuită din conspecte oțioase cu etimologii oferite de alți autori, citate in extenso, și acceptate sau respinse temperamental.


=== Lista lui Russu ===
'''Lista lui Russu'''


Cuprindem mai jos 155 din cele 168 de cuvinte propuse de Ion I. Russu ca dacice, în cartea sa ''Etnogeneza românilor'':
Cuprindem mai jos 155 din cele 168 de cuvinte propuse de Ion I. Russu ca dacice, în cartea sa ''Etnogeneza românilor'':
{| class="wikitable"
{| class="wikitable"
| abur, acăța, a adia, a ameți, amurg, a anina, aprig, argea, a arunca, baci, baier, baligă, baltă, barză, bască, balaur, a băga, băiat, beregată, boare, bordei, brad, brândușă, brânză, brusture, a se bucura, bunget, burlan, burtă, butuc, butură, buză, caier, cață, căciulă, căpușă, căpută, cătun, cârlan, cârlig, copac, copil, creț, a cruța, a curma, curpăn, cursă, a dărâma, darari, daș, a dărâma, a deretica, a descurca, a desghina, a dezbăra, dop, droaie, fărâmă, gard, gata, gălbează, genune, gheară, ghes, ghimpe, ghionoaie, grapă, gresie, groapă, grui, grumaz, grunz, a se gudura, gușă, a încurca, a înghina, a îngurzi, a înseila, a întrema, leagăn, a lepăda, lespede, a leșina, mal, mazăre, măceș, a mădări, măgură, mărcat, mătură, melc, mieriu, mire, mistreț, a mișca, a mușca, mânz, morman, moș, mugure, murg, mușat, năpârcă, nițel, noian, păstaie, a păstra, pânză, pârâu, prunc, pururea, a răbda, reazem, a ridica, rânză, sarbăd, a scăpăra, scrum, a se scula, a scurma, sâmbure, spânz, sterp, străghiată, strepede, strugure, strungă, a sugruma, a sugușa, șale, șiră, șopârlă, șoric, șut, tare, țap, țarc, țăruș, a se uita, undrea, a urca, urcior, urdă, a urdina, urdoare, vatră, a vătăma, vătui, viezure, viscol, zară, zăr, a zburda, zestre, zgardă, a zgârâia.
| abur, acăța, a adia, a ameți, amurg, a anina, aprig, argea, a arunca, baci, baier, baligă, baltă, barză, bască, balaur, a băga, băiat, beregată, boare, bordei, brad, brândușă, brânză, brusture, a se bucura, bunget, burlan, burtă, butuc, butură, buză, caier, cață, căciulă, căpușă, căpută, cătun, cârlan, cârlig, copac, copil, creț, a cruța, a curma, curpăn, cursă, a dărâma, darari, daș, a dărâma, a deretica, a descurca, a desghina, a dezbăra, dop, droaie, fărâmă, gard, gata, gălbează, genune, gheară, ghes, ghimpe, ghionoaie, grapă, gresie, groapă, grui, grumaz, grunz, a se gudura, gușă, a încurca, a înghina, a îngurzi, a înseila, a întrema, leagăn, a lepăda, lespede, a leșina, mal, mazăre, măceș, a mădări, măgură, mărcat, mătură, melc, mieriu, mire, mistreț, a mișca, a mușca, mânz, morman, moș, mugure, murg, mușat, năpârcă, nițel, noian, păstaie, a păstra, pânză, pârâu, prunc, pururea, a răbda, reazem, a ridica, rânză, sarbăd, a scăpăra, scrum, a se scula, a scurma, sâmbure, spânz, sterp, străghiată, strepede, strugure, strungă, a sugruma, a sugușa, șale, șiră, șopârlă, șoric, șut, tare, țap, țarc, țăruș, a se uita, undrea, a urca, urcior, urdă, a urdina, urdoare, vatră, a vătăma, vătui, viezure, viscol, zară, zăr, a zburda, zestre, zgardă, a zgârâia.
|}


==== Cuvinte de origine latină ====
'''Cuvinte de origine latină'''


* ''a arunca, baier, fărâmă, gușă, lespede, a leșina, a mișca, a mușca, pânză, a ridica, a zgârâia'' sunt romanice și deci nu pot fi nici dacice, nici de substrat.
* ''a arunca, baier, fărâmă, gușă, lespede, a leșina, a mișca, a mușca, pânză, a ridica, a zgârâia'' sunt romanice și deci nu pot fi nici dacice, nici de substrat.
Linia 38: Linia 38:
* ''fărâmă'' < ''a sfărâma'' < ''*ex-fragmentare'' x ''*ex-formare'', atestat în Italia de S.
* ''fărâmă'' < ''a sfărâma'' < ''*ex-fragmentare'' x ''*ex-formare'', atestat în Italia de S.
* ''gușă'' – ladină ''goš'' „gușă, goâtre, Kropf”: Fassano, Val Gardena ''gosc’'', Selvano ''gos'', tosc. ''gozzo'', Rovigno ''guṣo'', fr. ''gosier''.
* ''gușă'' – ladină ''goš'' „gușă, goâtre, Kropf”: Fassano, Val Gardena ''gosc’'', Selvano ''gos'', tosc. ''gozzo'', Rovigno ''guṣo'', fr. ''gosier''.
* ''lespede'' – din ''lapidem xlausa'', cuvânt-valiză.  
* ''lespede'' – din ''lapidem xlausa'', cuvânt-valiză. Există și în italiană asemenea cuvinte hibride – ''pietra'' + ''lastra'' = ''pyastra'' (Prunetta, Toscana).
Există și în italiană asemenea cuvinte hibride – ''pietra'' + ''lastra'' = ''pyastra'' (Prunetta, Toscana).
* ''a leșina'' – romanș ''lišná'' „a aluneca”, sard ''lascinare'' „a aluneca” ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 847, „sdrucciolare”.  
* ''a leșina'' – romanș ''lišná'' „a aluneca”, sard ''lascinare'' „a aluneca” ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 847, „sdrucciolare”.  
* ''a mișca'', ''meša'' „a se mișca” Liguria, ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1647, „non ti muovere”.
* ''a mișca'', ''meša'' „a se mișca” Liguria, ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1647, „non ti muovere”.
* ''a mușca'' – are echivalentul ''muccicare'' bine păstrat în toată Italia la sud de Roma: marchigiano Ancona ''moška'', Perugia ''moska'', Sicilia Calabria etc. Sardinia ''mossiγa''.  
* ''a mușca'' – are echivalentul ''muccicare'' bine păstrat în toată Italia la sud de Roma: marchigiano Ancona ''moška'', Perugia ''moska'', Sicilia Calabria etc. Sardinia ''mossiγa''. ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1109, „morde?”.
''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1109, „morde?”.
* ''pânză'' – Lombardia Trentino Veneto, ''panižel'', „feșe de copil” – termen secundar care a înlocuit lent mai vechiul ''teară'' < ''tela''.
* ''pânză'' – Lombardia Trentino Veneto, ''panižel'', „feșe de copil” – termen secundar care a înlocuit lent mai vechiul ''teară'' < ''tela''.
* ''a zgârâia'' < lat. ''excoriare''.
* ''a zgârâia'' < lat. ''excoriare''.
Linia 52: Linia 50:
** J. T. Avril, ''Dictionnaire provençal-français, suivi d'un vocabulaire français-provençal'', Edouard Cartier, Imprimeur, Apt, 1839: ''veleguo'': crotte.  
** J. T. Avril, ''Dictionnaire provençal-français, suivi d'un vocabulaire français-provençal'', Edouard Cartier, Imprimeur, Apt, 1839: ''veleguo'': crotte.  
** Étienne Garcin, ''Nouveau dictionnaire provençal-français'', Fabre, Draguignan, 1841: ''veleguo'': crotte que l’on prend dans les rues, saloperie, ordures.  
** Étienne Garcin, ''Nouveau dictionnaire provençal-français'', Fabre, Draguignan, 1841: ''veleguo'': crotte que l’on prend dans les rues, saloperie, ordures.  
Absent în dicționarul lui Léger Gary (occitană din Tarn) din 1845.  
** Absent în dicționarul lui Léger Gary (occitană din Tarn) din 1845.  
** Jacques Azaïs, ''Dieu, l’homme et la parole, ou la langue primitive'', Imprimerie de Mlle Paul, Béziers 1853: fiente des bêtes à laine: ''bélégo'' languedocien (p. 267).  
** Jacques Azaïs, ''Dieu, l’homme et la parole, ou la langue primitive'', Imprimerie de Mlle Paul, Béziers 1853: fiente des bêtes à laine: ''bélégo'' languedocien (p. 267).  
** Gabriel Azaïs, ''Dictionnaire des idiomes languedociens étymologique, comparatif et technologique'', Delpech Imprimeur, Béziers, 1864: ''belego'': excrément des bêtes à laine en forme de boulettes, crotte /.../ crottes attachées à la toison des animaux.  
** Gabriel Azaïs, ''Dictionnaire des idiomes languedociens étymologique, comparatif et technologique'', Delpech Imprimeur, Béziers, 1864: ''belego'': excrément des bêtes à laine en forme de boulettes, crotte /.../ crottes attachées à la toison des animaux.  
Linia 67: Linia 65:
* ''bordei'' > germanicul ''bordel'' „căsuță” probabil împrumut vechi germanic din sec. III-V.  
* ''bordei'' > germanicul ''bordel'' „căsuță” probabil împrumut vechi germanic din sec. III-V.  
* ''brad'' - După Ahmad Al-Jallad, Universitatea din Leida (comunicare personală) se poate reconstrui numele ienupărului în proto-semită ca ''burāth'', (← Accad. ''burash'', hebr. ''berosh'', aramaic ''brātā'').  
* ''brad'' - După Ahmad Al-Jallad, Universitatea din Leida (comunicare personală) se poate reconstrui numele ienupărului în proto-semită ca ''burāth'', (← Accad. ''burash'', hebr. ''berosh'', aramaic ''brātā'').  
** Dioscoride ''Peri hyles iatrikes, De materia medica'', cartea I, 102, ''kyparissos'', lat. ''cupressus''; 103, ''arkeuthos'', ienupăr ; 104 ''βράϑυ'', sabina; 105 cedru – ceea ce arată clar că e vorba de un conifer, fiind enumerat printre alte conifere.  
** Dioscoride ''Peri hyles iatrikes, De materia medica'', cartea I, 102, ''kyparissos'', lat. ''cupressus''; 103, ''arkeuthos'', ienupăr ; 104 ''βράϑυ'', sabina; 105 cedru – ceea ce arată clar că e vorba de un conifer, fiind enumerat printre alte conifere. „ (... pasaj interpolat) există două feluri de ''brathy. ''Unul are acele ca de chiparos, dar mai spinos, cu miros greu, înțepător, de ars. E un arbore pitic, care se întinde mai mult pe orizontală. Unii îi folosesc frunzele în loc de tămâie. Celălalt are frunzele ca cele de tamarisc (Tamarix sp.). Acele ambelor specii domolesc ulcerațiile pielii și flegmoanele și cu miere curăță buboaiele...”  
 
 
 
 
 
 
„ (... pasaj interpolat) există două feluri de ''brathy. ''Unul are acele ca de chiparos, dar mai spinos, cu miros greu, înțepător, de ars. E un arbore pitic, care se întinde mai mult pe orizontală. Unii îi folosesc frunzele în loc de tămâie. Celălalt are frunzele ca cele de tamarisc (Tamarix sp.). Acele ambelor specii domolesc ulcerațiile pielii și flegmoanele și cu miere curăță buboaiele...”  
** Plinius (''Naturalis Historia'', lib. XII, XXXIX): petunt igitur în Elymaeos arborem bratum, cupresso fusae similem, exalbidis ramis, iucundi odoris accensam – „merg să caute în munții Zagros, în Elam, un arbore ''bratus, ''ca și ''jneapănul ''cu ramuri albe, și miros plăcut dacă se aprind”. Descrierea lui Pliniu se poate referi la ''Juniper sp''. Dacă da, atunci un împrumut iranian nu e verosimil.  
** Plinius (''Naturalis Historia'', lib. XII, XXXIX): petunt igitur în Elymaeos arborem bratum, cupresso fusae similem, exalbidis ramis, iucundi odoris accensam – „merg să caute în munții Zagros, în Elam, un arbore ''bratus, ''ca și ''jneapănul ''cu ramuri albe, și miros plăcut dacă se aprind”. Descrierea lui Pliniu se poate referi la ''Juniper sp''. Dacă da, atunci un împrumut iranian nu e verosimil.  
** Și herba Sabinae = ''σαβίναβράϑυân Glos. Servii. Hesychius, Glosar βράϑυ: πόατιςϑεοῖςϑυοµένη'' – brathy ''e o iarbă (poa) folosită ca tămâie zeilor.  
** Și herba Sabinae = ''σαβίναβράϑυân Glos. Servii. Hesychius, Glosar βράϑυ: πόατιςϑεοῖςϑυοµένη'' – brathy ''e o iarbă (poa) folosită ca tămâie zeilor.  
Linia 80: Linia 71:
* Probabil termen celtic. ''mal ''proto-Germanic *''melha'' “banc de nisip”: cf. Old Norse ''melr'' „dună de nisip”; isl. ''melur'' „banc de pietriș”. Termenul germanic a fost împrumutat în Saami ''miel<nowiki>'</nowiki>li'' „mal abrupt nisipos”; velș ''moel'' „deal”; fr. Jèrriais (insula Jersey) ''mielle'' „dună de nisip”; rus. мель „banc de nisip”; садиться на мель „a ajunge la mal”. ''mal'' nu poate fi dacic, pentru motivul că există în mai toate limbile Europei, și nu are nimic specific. Iar, semantic, e foarte distant de alb. ''mal ''„munte”.  
* Probabil termen celtic. ''mal ''proto-Germanic *''melha'' “banc de nisip”: cf. Old Norse ''melr'' „dună de nisip”; isl. ''melur'' „banc de pietriș”. Termenul germanic a fost împrumutat în Saami ''miel<nowiki>'</nowiki>li'' „mal abrupt nisipos”; velș ''moel'' „deal”; fr. Jèrriais (insula Jersey) ''mielle'' „dună de nisip”; rus. мель „banc de nisip”; садиться на мель „a ajunge la mal”. ''mal'' nu poate fi dacic, pentru motivul că există în mai toate limbile Europei, și nu are nimic specific. Iar, semantic, e foarte distant de alb. ''mal ''„munte”.  
* ''cătun ''nu are atestări vechi în daco-română (un toponim ''Katun'' în anul 1210, spune ''Dicționarul Etimologic al Academiei,''fără să citeze sursa, (cartea lui N. Drăganu, ''Românii în veacurile IX - XIV pe baza toponimiei ''ș''i a onomasticei'') și fără să menționeze că e atestat în Slovacia'', ''nu în România, înainte de venirea românilor în Slovacia, izolat, îndoielnic). Nu e atestat în Transilvania, (e absent și în cuprinzătorul ''Lexicon de la Buda ''din 1825); rar în Moldova, ''cotună, ''cu vocalism slav. Frecvent în sudul Munteniei; are toate semnalmentele unui împrumut tardiv dintr-o limbă balcanică. Contra ipotezei lui Drăganu, v. și obiecțiile lui István Kniesza, ''Pseudorumänen in Pannonien und in den NordKarpathien'', în ''Archivum Europae Centro-Orientalis - Tome 1.'' 1935, (pag. 97-220), pag. 166.  
* ''cătun ''nu are atestări vechi în daco-română (un toponim ''Katun'' în anul 1210, spune ''Dicționarul Etimologic al Academiei,''fără să citeze sursa, (cartea lui N. Drăganu, ''Românii în veacurile IX - XIV pe baza toponimiei ''ș''i a onomasticei'') și fără să menționeze că e atestat în Slovacia'', ''nu în România, înainte de venirea românilor în Slovacia, izolat, îndoielnic). Nu e atestat în Transilvania, (e absent și în cuprinzătorul ''Lexicon de la Buda ''din 1825); rar în Moldova, ''cotună, ''cu vocalism slav. Frecvent în sudul Munteniei; are toate semnalmentele unui împrumut tardiv dintr-o limbă balcanică. Contra ipotezei lui Drăganu, v. și obiecțiile lui István Kniesza, ''Pseudorumänen in Pannonien und in den NordKarpathien'', în ''Archivum Europae Centro-Orientalis - Tome 1.'' 1935, (pag. 97-220), pag. 166.  
** ''gata, gard, groapă ''sunt slave. ''burlan ''e turcesc, un împrumut târziu, din tc. ''borulama ''„țevărie” din tc. ''boru ''„țeavă”.  
* ''gata, gard, groapă ''sunt slave.  
* ''burlan ''e turcesc, un împrumut târziu, din tc. ''borulama ''„țevărie” din tc. ''boru ''„țeavă”.  


25 de cuvinte dintr-o listă de 155, pe lângă multe alte etimologii controversate, 15% au cu siguranță alte origini decât cele oferite de autor. Russu e un lingvist slab. Uneori refuză etimologii evidente pentru dificultăți fonetice sau semantice; alteori trece peste ele cu neglijență.  
25 de cuvinte dintr-o listă de 155, pe lângă multe alte etimologii controversate, 15% au cu siguranță alte origini decât cele oferite de autor. Russu e un lingvist slab. Uneori refuză etimologii evidente pentru dificultăți fonetice sau semantice; alteori trece peste ele cu neglijență.  
   
   
=== Grigore Brâncuș ===
'''Grigore Brâncuș'''


Grigore Brâncuș, în mai multe studii printre care ''Istoria limbii române, ''2005, p. 48–49, oferă următoarea listă, nu mult diferită:  
Grigore Brâncuș, în mai multe studii printre care ''Istoria limbii române, ''2005, p. 48–49, oferă următoarea listă, nu mult diferită:  
{| class="wikitable"
{| class="wikitable"
| abure, argea, baci, balaur, bală, balegă, baltă, bardz (alb), bască (lână tunsă), bâlc, brad, brânză, brâu, brusture, buc, bucur, bunget, buză, călbează, căpuşă, cătun, ceafă, cioară, cioc, ciucă „vârf de deal, pisc”, ciuf „moţ de păr”, ciump, a ciupi, ciut (şi şut), coacăză, copac, copil, curpen, cursă, fărâmă, fluier, gard, gata, ghimpe, ghionoaie, ghiuj, grapă, gresie, groapă, grumaz, grunz „bulgăraş, cocoloş”, guşă, a hămesi, jumătate, îndelete, leurdă „usturoi sălbatic”, mal, mare ''adj''., mazăre, măgar,măgură, mărar, mânz, moş, mugur, murg, muşcoi, năpârcă, noian, pârâu, pupăză, raţă, rânză, sarbăd, a scăpăra, scrum, sâmbure, spânz, strepede, strugure, strungă, șopârlă, știră, țap, ţarc, ţeapă, urdă, vatră, viezure (şi vizuină), zară, zgardă.  
| abure, argea, baci, balaur, bală, balegă, baltă, bardz (alb), bască (lână tunsă), bâlc, brad, brânză, brâu, brusture, buc, bucur, bunget, buză, călbează, căpuşă, cătun, ceafă, cioară, cioc, ciucă „vârf de deal, pisc”, ciuf „moţ de păr”, ciump, a ciupi, ciut (şi şut), coacăză, copac, copil, curpen, cursă, fărâmă, fluier, gard, gata, ghimpe, ghionoaie, ghiuj, grapă, gresie, groapă, grumaz, grunz „bulgăraş, cocoloş”, guşă, a hămesi, jumătate, îndelete, leurdă „usturoi sălbatic”, mal, mare ''adj''., mazăre, măgar,măgură, mărar, mânz, moş, mugur, murg, muşcoi, năpârcă, noian, pârâu, pupăză, raţă, rânză, sarbăd, a scăpăra, scrum, sâmbure, spânz, strepede, strugure, strungă, șopârlă, știră, țap, ţarc, ţeapă, urdă, vatră, viezure (şi vizuină), zară, zgardă.  
Nesigure: băiat, băl, brâncă (boala cu acest nume) bulz, burduf, burtă, codru, Crăciun, creţ, a cruţa, a curma, daltă, a dărâma, fluture, lai „negru”, mătură, mire, negură, păstaie, scorbură, spuză, stăpân, sterp, stână, traistă.  
'''Nesigure''': băiat, băl, brâncă (boala cu acest nume) bulz, burduf, burtă, codru, Crăciun, creţ, a cruţa, a curma, daltă, a dărâma, fluture, lai „negru”, mătură, mire, negură, păstaie, scorbură, spuză, stăpân, sterp, stână, traistă.  
|}
|}
   
   
==== Cuvinte din substratul italian ====
'''Cuvinte din substratul italian'''


Printre multe altele: ''brâu/brâne, ciuf, cioară, grapă, rață, stearpă, țap'' sunt de substrat, dar vin din substratul italian, fiindcă le găsim în Italia.  
Printre multe altele: ''brâu/brâne, ciuf, cioară, grapă, rață, stearpă, țap'' sunt de substrat, dar vin din substratul italian, fiindcă le găsim în Italia.  
* ''brâu, ''ital. ''brena'', în Veneto, ''Sprach-und Sachatlas Italiens, ''harta 1234, „briglia”. proto-sl. *''brъnja'' ”hamuri, ''suit of armour''” slava veche ''brъnję'' ‘harness, suit of armour’; rus ''brónjá, bron'' f. ‘zale, hamuri’; sârb''brnjica'' ‘botniță’ ceha veche ''brn''ě'' ''”armură” din proto-germanic. *''brunj''ō- ‘hamuri, ''breastplate''’ Goth. ''brunjo'' f.; OHG ''brunna'', ''brunia''; MHG ''brünne'', ''brünje'' ‘harness, coat of mail’; germ.''Brünne ''„diverse armuri, cămașă de zale etc.”; OE ''byrne'' f.; OS ''brunnia'' f.; ON ''brynja'' f. (Saskia Pronk-Tiethoff, s. v.).  
* ''brâu, ''ital. ''brena'', în Veneto, ''Sprach-und Sachatlas Italiens, ''harta 1234, „briglia”. proto-sl. *''brъnja'' ”hamuri, ''suit of armour''” slava veche ''brъnję'' ‘harness, suit of armour’; rus ''brónjá, bron'' f. ‘zale, hamuri’; sârb''brnjica'' ‘botniță’ ceha veche ''brně ''”armură” din proto-germanic. *''brunj''ō- ‘hamuri, ''breastplate''’ Goth. ''brunjo'' f.; OHG ''brunna'', ''brunia''; MHG ''brünne'', ''brünje'' ‘harness, coat of mail’; germ.''Brünne ''„diverse armuri, cămașă de zale etc.”; OE ''byrne'' f.; OS ''brunnia'' f.; ON ''brynja'' f. (Saskia Pronk-Tiethoff, s. v.).  
Termenul italian și cel românesc sunt mult mai apropiate, fiindcă au sensul de ''hamuri. ''Și în germ. și în slavă sensul de ''zale, armură ''e cel mai frecvent, cel de ''hamuri ''aproape inexistent.  
Termenul italian și cel românesc sunt mult mai apropiate, fiindcă au sensul de ''hamuri. ''Și în germ. și în slavă sensul de ''zale, armură ''e cel mai frecvent, cel de ''hamuri ''aproape inexistent.  
* ''ciuf'', ital. ''ciuffo. '' ''cioar''ă,'' ''Ital. č''ola, ''č''aola, ''č''oris ''în ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 502, ”cornacchia” Veneto, Ladinia, Friuli, ''dar ''și Piemont; Provence ''tsaurio'' Névache'', chàoulia'' Barcelonnette.  
* ''ciuf'', ital. ''ciuffo''.
* ''cioară'', ital. ''čola, čaola, čoris'' în ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 502, ”cornacchia” Veneto, Ladinia, Friuli, dar și Piemont; Provence ''tsaurio'' Névache'', chàoulia'' Barcelonnette.  
* ''grapă'' – a fost neglijată înrudirea cu friul. ''grapa ''(SSI, harta 1430 „erpice”) considerat de lingviști grăbiți ca fiind un slavism din friulană. Dar provens. ''crebi'' Puy-de-Dôme „grapă” ne arată că termenul există la un nivel romanic foarte vechi.  
* ''grapă'' – a fost neglijată înrudirea cu friul. ''grapa ''(SSI, harta 1430 „erpice”) considerat de lingviști grăbiți ca fiind un slavism din friulană. Dar provens. ''crebi'' Puy-de-Dôme „grapă” ne arată că termenul există la un nivel romanic foarte vechi.  
* ''rață'', în Friuli și Emilia Romagna, Bologna ''rizzòn'' „rățoi” / Franța, occitan ''ritou ''masc''. ''St. Pierre de Chignac, Périgord; ''rit, rital, ritard, ritàs, riton'' masc. (Aveyron, Lot, Tarn, Lot-et-Garonne, Tarn-et- Garonne); ''rita'' fem. ibid. + Cantal, Gironde, Lozère. (Thésoc) // Jean Bodon, ''La montanha negra'': Sul ser, tres ''ritas'' venguèron nadar: la ''rita'' negra primièira, puèi la grisa, puèi la blanca. / Malvezin, p. 254. / ''rite'', masc. ''riton ''Périgord. ''rit ''Montpellier.  
* ''rață'', în Friuli și Emilia Romagna, Bologna ''rizzòn'' „rățoi” / Franța, occitan ''ritou ''masc''. ''St. Pierre de Chignac, Périgord; ''rit, rital, ritard, ritàs, riton'' masc. (Aveyron, Lot, Tarn, Lot-et-Garonne, Tarn-et- Garonne); ''rita'' fem. ibid. + Cantal, Gironde, Lozère. (Thésoc) // Jean Bodon, ''La montanha negra'': Sul ser, tres ''ritas'' venguèron nadar: la ''rita'' negra primièira, puèi la grisa, puèi la blanca. / Malvezin, p. 254. / ''rite'', masc. ''riton ''Périgord. ''rit ''Montpellier.  
* ''stearpă'', în toată Italia.  
* ''stearpă'', în toată Italia.  
* '' țap, ''în jurul Romei, ''tsappu Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1080, „becco”.  
* '' țap'', în jurul Romei, ''tsappu'' ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1080, „becco”.  


==== Cuvinte latine ====
'''Cuvinte latine'''


* ''fluier, jumătate, îndelete, negură, spuză ''sunt latine. ''flabeolum, dimidietas, dilecte, nebula, spodia'' – cu evoluție fonetică normală.  
* ''fluier, jumătate, îndelete, negură, spuză ''sunt latine. ''flabeolum, dimidietas, dilecte, nebula, spodia'' – cu evoluție fonetică normală.  
1.298 de modificări

Meniu de navigare