Diferență între revizuiri ale paginii „Dicționare/Metainformații/58 - CADE/Introducerea din CADE”

Sari la navigare Sari la căutare
Linia 69: Linia 69:




Altfel stau lucrurile cu privire la limba de astăzi. În aceasta intră: 1^{0} cuvintele băștinașe comune mai tuturor Românilor de dincoace de Dunăre; 2^{0} cuvintele care circulă numai într’o parte a teritoriului țării; 3^{0} neologismele curente, cele mai multe de origine franceză, cunoscute de mai toți oamenii culți ; 4^{0} termenii tehnici, introduși treptat, de la o vreme încoace, privitori la toate ramurile științei și, în genere, la toate manifestațiunile activității omenești. Acestor patru categorii de cuvinte le-am consacrat o atențiune specială în redactarea Dicționarului.  
Altfel stau lucrurile cu privire la limba de astăzi. În aceasta intră: cuvintele băștinașe comune mai tuturor Românilor de dincoace de Dunăre; cuvintele care circulă numai într’o parte a teritoriului țării; neologismele curente, cele mai multe de origine franceză, cunoscute de mai toți oamenii culți ; termenii tehnici, introduși treptat, de la o vreme încoace, privitori la toate ramurile științei și, în genere, la toate manifestațiunile activității omenești. Acestor patru categorii de cuvinte le-am consacrat o atențiune specială în redactarea Dicționarului.  


În ce privește prima categorie, adică cuvintele băștinașe comune tuturor Românilor de dincoace de Dunăre, tratarea lor în Dicționar s’a făcut pe larg, ilustrîndu-se fie-care nuanță de înțeles cu cîte unul sau mai multe citate din scriitori. Unele din ele, în special cele privitoare la istoria noastră, la așezămintele din trecut, la viața și îndeletnicirile țăranului, la datine și credințe, la literatura populară, etc., sînt adesea adevărate articole de enciclopedie (👉 '''alun, babă, baladă, balaur, ban^{2}, basm, boier, claie... strigoiu, vîrcolac, zînă, zmeu'''). Acestea și altele justifică pe deplin titlul de „enciclopedic“ pe care l-am dat Dicționarului. Toate locuțiunile și proverbele curente, cu explicațiunile lor, precedate totdeauna de semnul 🅟, spre a fi găsite la prima ochire, au fost incorporate la locul cuvenit. Am socotit că trebuesc deschise larg porțile pentru aceste expresiuni caracteristice, care oglindesc așa de fidel modul de gîndire și întreaga psihologie a poporului. Cred astfel că n’am lăsat de o parte nimic din ceea ce trebuia pentru a scoate la iveală vitalitatea acestor termeni curat românești, moșteniți din generație în generație, de atîtea veacuri, și pe care neologismele caută să-i cotropească. Acești termeni constitue miezul limbii noastre. În jurul lor au venit să se grupeze treptat cuvintele pătrunse mai tîrziu în graiu. Potrivit împrejurărilor, sau mai bine supunîndu-se necesităților, aceste cuvinte și-au lărgit cu timpul întrebuințarea, altoindu-se cu sensuri nouă, rezultat inerent al progresului și al cerințelor culturii.  
În ce privește prima categorie, adică cuvintele băștinașe comune tuturor Românilor de dincoace de Dunăre, tratarea lor în Dicționar s’a făcut pe larg, ilustrîndu-se fie-care nuanță de înțeles cu cîte unul sau mai multe citate din scriitori. Unele din ele, în special cele privitoare la istoria noastră, la așezămintele din trecut, la viața și îndeletnicirile țăranului, la datine și credințe, la literatura populară, etc., sînt adesea adevărate articole de enciclopedie (👉 '''alun, babă, baladă, balaur, ban^{2}, basm, boier, claie... strigoiu, vîrcolac, zînă, zmeu'''). Acestea și altele justifică pe deplin titlul de „enciclopedic“ pe care l-am dat Dicționarului. Toate locuțiunile și proverbele curente, cu explicațiunile lor, precedate totdeauna de semnul 🅟, spre a fi găsite la prima ochire, au fost incorporate la locul cuvenit. Am socotit că trebuesc deschise larg porțile pentru aceste expresiuni caracteristice, care oglindesc așa de fidel modul de gîndire și întreaga psihologie a poporului. Cred astfel că n’am lăsat de o parte nimic din ceea ce trebuia pentru a scoate la iveală vitalitatea acestor termeni curat românești, moșteniți din generație în generație, de atîtea veacuri, și pe care neologismele caută să-i cotropească. Acești termeni constitue miezul limbii noastre. În jurul lor au venit să se grupeze treptat cuvintele pătrunse mai tîrziu în graiu. Potrivit împrejurărilor, sau mai bine supunîndu-se necesităților, aceste cuvinte și-au lărgit cu timpul întrebuințarea, altoindu-se cu sensuri nouă, rezultat inerent al progresului și al cerințelor culturii.  
Linia 130: Linia 130:


Ordinea alfabetică se deosebește și ea puțin de cea adoptată pîn’ acum, întru cît am despărțit pe '''i''' de '''î''', pe '''s''' de '''ș''' și pe '''t''' de '''ț'''. Astfel, la căutarea unui cuvînt în Dicționar, să se aibă în vedere că '''î''' vine în urma lui '''i''', '''ș''' e așezat după '''s''', iar '''ț''' după''' t'''.
Ordinea alfabetică se deosebește și ea puțin de cea adoptată pîn’ acum, întru cît am despărțit pe '''i''' de '''î''', pe '''s''' de '''ș''' și pe '''t''' de '''ț'''. Astfel, la căutarea unui cuvînt în Dicționar, să se aibă în vedere că '''î''' vine în urma lui '''i''', '''ș''' e așezat după '''s''', iar '''ț''' după''' t'''.


===EXECUȚIUNEA TEHNICĂ.===  
===EXECUȚIUNEA TEHNICĂ.===  

Meniu de navigare