Lingviști
617 modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/1.1. Literele”
Sari la navigare
Sari la căutare
Articol/DOOM2/1.1. Literele (vedeți sursă)
Versiunea de la data 7 octombrie 2012 10:58
, 7 octombrie 2012 10:58→1.1.2. Valorile literelor și ale combinațiilor de litere
| Linia 190: | Linia 190: | ||
Corespondența literă — sunet nu este în toate cazurile biunivocă. | Corespondența literă — sunet nu este în toate cazurile biunivocă. | ||
Pe de o parte, în cuvintele românești, numai 19 litere sunt '''monovalente''' (corespund câte unui singur sunet-tip): ''a, ă, â, b, d, f, î, j, l, m, n, p, r, s, ș, t, ț, v'' și ''z''. | Pe de o parte, în cuvintele românești, numai 19 litere sunt '''monovalente''' (corespund câte unui singur sunet-tip): ''a, ă, â, b, d, f, î, j, l, m, n, p, r, s, ș, t, ț, v'' și ''z''. Celelalte 12 litere (''c, e, g, h, i, k, q, o, u, w, x'' și ''y'') sunt '''plurivalente''' (adică au '''mai multe valori''' fonetice, în funcție de '''poziția în cuvânt''' sau în '''silabă''' — la început, în interior sau la sfârșit —, de '''combinațiile''' de litere în care apar, de caracterul '''vechi''' sau '''neologic'''<ref>De exemplu, rostirea [ĭe] în loc de [e] în aceste cuvinte este incultă.</ref> al cuvintelor și de '''limba''' lor '''de origine'''). | ||
Celelalte 12 litere (''c, e, g, h, i, k, q, o, u, w, x'' și ''y'') sunt '''plurivalente''' (adică au '''mai multe valori''' fonetice, în funcție de '''poziția în cuvânt''' sau ''' | |||
Pe de altă parte, același sunet sau grup de sunete ([č], [ǧ], [g'], [i], [ĭ], [ĭe], [î], [k], [k'], [ks], [kŭ], [kv], [ŭ], [v]) poate fi redat în scris în limba română în mai multe feluri. | Pe de altă parte, același sunet sau grup de sunete ([č], [ǧ], [g'], [i], [ĭ], [ĭe], [î], [k], [k'], [ks], [kŭ], [kv], [ŭ], [v]) poate fi redat în scris în limba română în mai multe feluri. | ||
În | În Tabelul 2 sunt prezentate principalele valori ale literelor și combinațiilor de litere<ref>Ele au importanță și pentru despărțirea în silabe sau la capăt de rând, pentru care v. '''[[5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând]]'''.</ref> în limba română '''literară actuală'''; nu au fost notate nuanțele fără rol distinctiv, nici valorile unor litere (cu excepția lui ''k, q, w, y'') sau combinații de litere în împrumuturi și în nume proprii străine pronunțate în limba română după modelul limbilor de origine. | ||
Vezi și [[2. Reguli de scriere și de pronunțare literară]]. | ::Vezi și '''[[2. Reguli de scriere și de pronunțare literară]]'''. | ||
{| | {| | ||
|+ | |+ '''Tabelul 2. Valorile literelor și ale combinațiilor de litere''' | ||
! Nr. | ! Nr. | ||
! Litera/ combinația de litere | ! Litera/combinația de litere | ||
! Pronunțarea | ! Pronunțarea | ||
! Condiții | ! Condiții | ||
| Linia 223: | Linia 221: | ||
| â | | â | ||
| [î] | | [î] | ||
| în interiorul cuvintelor, cu excepțiile de sub î | | în interiorul cuvintelor, cu excepțiile de sub ''î'' | ||
| ''lână'' [lînă] | | ''lână'' [lînă] | ||
|- | |- | ||
| Linia 235: | Linia 233: | ||
|rowspan="4"|c | |rowspan="4"|c | ||
|rowspan="3"|[k] | |rowspan="3"|[k] | ||
| 1. + C în afară de litera h | | 1. + C în afară de litera ''h'' | ||
| ''clasă'' [klasă] | | ''clasă'' [klasă] | ||
|- | |- | ||
| 2. + V în afară de e, i | | 2. + V în afară de ''e, i'' | ||
| ''casă'' [kasă] | | ''casă'' [kasă] | ||
|- | |- | ||
| Linia 249: | Linia 247: | ||
|rowspan="4"| ce | |rowspan="4"| ce | ||
|rowspan="3"| 1. [če] | |rowspan="3"| 1. [če] | ||
| 1.1. +C | | 1.1. + C | ||
| ''cec'' [ček] | | ''cec'' [ček] | ||
|- | |- | ||
| Linia 258: | Linia 256: | ||
| ''tace'' [tače] | | ''tace'' [tače] | ||
|- | |- | ||
| 2. [ | | 2. [č] | ||
| + ''a'' în aceeași silabă | | + ''a'' în aceeași silabă | ||
| ''ceară'' [č<u>a</u>ră] | | ''ceară'' [č<u>a</u>ră] | ||
| Linia 282: | Linia 280: | ||
| ''chiar'' [k'ar] <br/> ''chior'' [k'or] <br/> ''chiul'' [k'ul] | | ''chiar'' [k'ar] <br/> ''chior'' [k'or] <br/> ''chiul'' [k'ul] | ||
|- | |- | ||
| 2.2. la sfârșit de cuvânt, în afară de cazul când i este accentuat | | 2.2. la sfârșit de cuvânt, în afară de cazul când ''i'' este accentuat | ||
| ''ochi'' s. [ok'] | | ''ochi'' s. [ok'] | ||
|- | |- | ||
| Linia 288: | Linia 286: | ||
|rowspan="6"|ci | |rowspan="6"|ci | ||
|rowspan="3"|1. [či] | |rowspan="3"|1. [či] | ||
| 1.1. +C | | 1.1. + C | ||
| ''cin'' [čin] | | ''cin'' [čin] | ||
|- | |- | ||
| Linia 294: | Linia 292: | ||
| ''cianură'' [či-an<u>u</u>ră] | | ''cianură'' [či-an<u>u</u>ră] | ||
|- | |- | ||
| 1.3. la sfârșit de cuvânt, dacă i este accentuat | | 1.3. la sfârșit de cuvânt, dacă ''i'' este accentuat | ||
| ''munci'' vb. [ | | ''munci'' vb. [munč<u>i</u>] | ||
|- | |- | ||
|rowspan="3"|2.[č] | |rowspan="3"|2. [č] | ||
|2.1. + ''a'', ''o'', ''u'' în aceeași silabă | |2.1. + ''a'', ''o'', ''u'' în aceeași silabă | ||
| ''ciaconă'' [ča-k<u>o</u>nă] <br/>''ciot'' [čot]<br/> ''ciur'' [čur] | | ''ciaconă'' [ča-k<u>o</u>nă] <br/>''ciot'' [čot]<br/> ''ciur'' [čur] | ||
|- | |- | ||
|2.2. la sfârșit de cuvânt, când i nu este accentuat | |2.2. la sfârșit de cuvânt, când ''i'' nu este accentuat | ||
|''munci'' s. pl. [munč] | |''munci'' s. pl. [munč] | ||
|- | |- | ||
|2.3. în unele compuse | |2.3. în unele compuse | ||
| ''nicicând'' [ | | ''nicicând'' [ničk<u>î</u>nd] | ||
|- | |- | ||
| 10. | | 10. | ||
| Linia 320: | Linia 318: | ||
|- | |- | ||
| 1.2. la început de cuvânt (în afară de 2.) și de silabă, mai ales în neologisme | | 1.2. la început de cuvânt (în afară de 2.) și de silabă, mai ales în neologisme | ||
| ''elev'' [ | | ''elev'' [el<u>e</u>v] <br/> ''poezie'' [poez<u>i</u>e] | ||
|- | |- | ||
|2. [ĭe] | |2. [ĭe] | ||
| la început de cuvânt, în pronume personale și formele verbului a fi | | la început de cuvânt, în pronume personale și formele verbului ''a fi'' | ||
| ''eu'' [ĭeu] <br/>''ești'' [ | | ''eu'' [ĭeu] <br/>''ești'' [ĭeșt<sup>i</sup>] <br/>''eram'' [ĭer<u>a</u>m] | ||
|- | |- | ||
|3. [ĕ] | |3. [ĕ] | ||
| Linia 332: | Linia 330: | ||
|4. [ĭ] | |4. [ĭ] | ||
| + ''a'' la început de cuvânt și de silabă, în cuvinte vechi | | + ''a'' la început de cuvânt și de silabă, în cuvinte vechi | ||
| ''ea'' [ĭa] <br/>''aceea'' [ | | ''ea'' [ĭa] <br/>''aceea'' [ač<u>e</u>-ĭa] | ||
|- | |- | ||
|5. [∅]<ref>Folosită ca literă ajutătoare, cu valoare diacritică (îndeplinită în alte limbi de semne diacritice)</ref> | |5. [∅]<ref>Folosită ca literă ajutătoare, cu valoare diacritică (îndeplinită în alte limbi de semne diacritice: ''č, ǧ'').</ref> | ||
|colspan="2"| V. '''ce, che, ge, ghe''' | |colspan="2"| V. '''ce, che, ge, ghe''' | ||
|- | |- | ||
| Linia 346: | Linia 344: | ||
|rowspan="4"| g | |rowspan="4"| g | ||
|rowspan="3"| [g] | |rowspan="3"| [g] | ||
| 1. + C în afară de litera h | | 1. + C în afară de litera ''h'' | ||
| ''gras'' [gras] | | ''gras'' [gras] | ||
|- | |- | ||
|2. + V în afară de e, i | |2. + V în afară de ''e, i'' | ||
| ''gară'' [ | | ''gară'' [g<u>a</u>ră] | ||
|- | |- | ||
|3. la sfârșit de cuvânt | |3. la sfârșit de cuvânt | ||
| Linia 367: | Linia 365: | ||
|- | |- | ||
| 1.3. la sfârșit de cuvânt | | 1.3. la sfârșit de cuvânt | ||
| ''trage'' [ | | ''trage'' [tr<u>a</u>ǧe] | ||
|- | |- | ||
| 2. [ǧ] | | 2. [ǧ] | ||
| + ''a'', ''o'' în aceeași silabă | | + ''a'', ''o'' în aceeași silabă | ||
| ''geam'' [ǧam] <br/>''georgian'' [ǧor- | | ''geam'' [ǧam] <br/>''georgian'' [ǧor-ǧ<u>a</u>n] | ||
|- | |- | ||
|rowspan="2"|15. | |rowspan="2"|15. | ||
| Linia 387: | Linia 385: | ||
| 1.[g'i] | | 1.[g'i] | ||
| + C | | + C | ||
| ''ghindă'' [g' | | ''ghindă'' [g'<u>i</u>ndă] | ||
|- | |- | ||
|rowspan="2"|2. [g'] | |rowspan="2"|2. [g'] | ||
| 2.1. + ''a'', ''o'', ''u'' în aceeași silabă | | 2.1. + ''a'', ''o'', ''u'' în aceeași silabă | ||
| ''ghiaur'' [g'a-<u>u</u>r] <br/>''ghiol'' [g'ol]<br/> ''unghiul'' [ | | ''ghiaur'' [g'a-<u>u</u>r] <br/>''ghiol'' [g'ol]<br/> ''unghiul'' [<u>u</u>ng'ul] | ||
|- | |- | ||
| 2.2. la sfârșit de cuvânt, când i nu este accentuat | | 2.2. la sfârșit de cuvânt, când ''i'' nu este accentuat | ||
| ''unghi'' [ung'] | | ''unghi'' [ung'] | ||
|- | |- | ||
|rowspan="5"|17. | |rowspan="5"|17. | ||
|rowspan="5"|gi | |rowspan="5"|gi | ||
|rowspan="3"|1. [ | |rowspan="3"|1. [ǧi] | ||
| 1.1. + C | | 1.1. + C | ||
| ''gin'' [ǧin] | | ''gin'' [ǧin] | ||
| Linia 405: | Linia 403: | ||
| ''geologie'' [ǧeoloǧ<u>i</u>-e] | | ''geologie'' [ǧeoloǧ<u>i</u>-e] | ||
|- | |- | ||
| 1.3. la sfârșit de cuvânt, dacă i este accentuat | | 1.3. la sfârșit de cuvânt, dacă ''i'' este accentuat | ||
| ''îndrăgi'' [îndrăǧ<u>i</u>] | | ''îndrăgi'' [îndrăǧ<u>i</u>] | ||
|- | |- | ||
|rowspan="2"|2. [ | |rowspan="2"|2. [ǧ] | ||
| 2.1. + ''a'', ''o'', ''u'' în aceeași silabă | | 2.1. + ''a'', ''o'', ''u'' în aceeași silabă | ||
| ''giardia'' [ǧ<u>a</u>r-dia] <br/>''giol'' [ǧol] <br/>''giulgiu'' [ǧ<u>u</u>l-ǧu] | | ''giardia'' [ǧ<u>a</u>r-dia] <br/>''giol'' [ǧol] <br/>''giulgiu'' [ǧ<u>u</u>l-ǧu] | ||
|- | |- | ||
| 2.2. la sfârșit de cuvânt, când i nu este accentuat | | 2.2. la sfârșit de cuvânt, când ''i'' nu este accentuat | ||
| ''dragi'' [draǧ] | | ''dragi'' [draǧ] | ||
|- | |- | ||
| Linia 419: | Linia 417: | ||
|1. [h] | |1. [h] | ||
| în afară de 2. | | în afară de 2. | ||
| ''hai'' [ | | ''hai'' [haĭ] | ||
|- | |- | ||
|2. [∅] | |2. [∅] | ||
| Linia 436: | Linia 434: | ||
|- | |- | ||
| 1.2.2. după C(C) + ''l'',''r'' | | 1.2.2. după C(C) + ''l'',''r'' | ||
| ''acri'' [ | | ''acri'' [<u>a</u>kri]<br/> ''aștri'' [<u>a</u>ștri] | ||
|- | |- | ||
| 1.2.3. în unele neologisme, indiferent de accent | | 1.2.3. în unele neologisme, indiferent de accent | ||
| ''bebi'' [b<u>e</u>bi] <br/> ''kaki'' [kak<u>i</u>] <br/> ''swahili'' [ | | ''bebi'' [b<u>e</u>bi] <br/> ''kaki'' [kak<u>i</u>] <br/> ''swahili'' [sŭah<u>i</u>li] <br/> ''taxi'' [tax<u>i</u>] | ||
|- | |- | ||
|colspan="2"| 1.3. la început de silabă | |colspan="2"| 1.3. la început de silabă | ||
| Linia 446: | Linia 444: | ||
| ''inimă'' [<u>i</u>nimă] | | ''inimă'' [<u>i</u>nimă] | ||
|- | |- | ||
| 1.3.2. + V în hiat, în neologisme; nu există o regulă<ref>Pronunțare specificată în ''Dicționar''</ref> | | 1.3.2. + V în hiat, în neologisme; nu există o regulă<ref>Pronunțare specificată în ''Dicționar''.</ref> | ||
| ''ion'' [i-<u>o</u>n] <br/> Ion [i-<u>o</u>n] | | ''ion'' [i-<u>o</u>n] <br/> Ion [i-<u>o</u>n] | ||
|- | |- | ||
| Linia 457: | Linia 455: | ||
|- | |- | ||
| 2.3. în triftongi | | 2.3. în triftongi | ||
| ''beai'' [bĕaĭ] <br/> ''i-ai'', ''ia-i'' [ĭaĭ] <br/> ''iau'' [ĭaŭ] <br/> ''iei'' [ĭeĭ] <br/> ''leoaică'' [le- | | ''beai'' [bĕaĭ] <br/> ''i-ai'', ''ia-i'' [ĭaĭ] <br/> ''iau'' [ĭaŭ] <br/> ''iei'' [ĭeĭ] <br/> ''leoaică'' [le-ŏ<u>a</u>ĭcă] | ||
|- | |- | ||
|rowspan="2"| 3. [<sup>i</sup>] (i „șoptit”, asilabic sau afonizat) | |rowspan="2"| 3. [<sup>i</sup>] (''i'' „șoptit”, asilabic sau afonizat) | ||
| 3.1. după C(C)(C), la sfârșit de cuvânt | | 3.1. după C(C)(C), la sfârșit de cuvânt | ||
| ''pomi'' [pom | | ''pomi'' [pom<sup>i</sup>] <br/> ''auzi'' (ind. prez. 2 sg.) [a<u>u</u>z<sup>i</sup>] <br/> ''flori'' [flor<sup>i</sup>] <br/> ''lincși'' [linkș<sup>i</sup>] <br/> ''miști'' (ind. prez. 2 sg.) [mișt<sup>i</sup>] <br/> ''urși'' [urș<sup>i</sup>] <br/> ''azvârli'' (ind. prez. 2 sg.) [azv<u>î</u>rl<sup>i</sup>] | ||
|- | |- | ||
| 3.2. în ''câteși-'', ''fieși-'', ''oareși-'', ''ori-'' + C | | 3.2. în ''câteși-'', ''fieși-'', ''oareși-'', ''ori-'' + C | ||
| ''câteșitrei'' [ | | ''câteșitrei'' [kîteș<sup>i</sup>tr<u>e</u>ĭ] <br/> ''fieșicare'' [fieș<sup>i</sup>k<u>a</u>re] <br/> ''oareșicare'' [ŭareș<sup>i</sup>k<u>a</u>re] <br/> ''ori(și)care'' [or<sup>i</sup>(și)k<u>a</u>re] | ||
|- | |- | ||
| 4. [∅] | | 4. [∅] | ||
| Linia 478: | Linia 476: | ||
| ''urî'' [ur<u>î</u>] | | ''urî'' [ur<u>î</u>] | ||
|- | |- | ||
| 3. în interiorul compuselor în care al doilea element începe cu î- | | 3. în interiorul compuselor în care al doilea element începe cu ''î-'' | ||
| ''bineînțeles'' [ | | ''bineînțeles'' [bineînțel<u>e</u>s] | ||
|- | |- | ||
| 4. în interiorul derivatelor cu prefixe de la cuvinte care încep cu î- | | 4. în interiorul derivatelor cu prefixe de la cuvinte care încep cu ''î-'' | ||
| ''neînțeles'' [ | | ''neînțeles'' [neînțel<u>e</u>s] | ||
|- | |- | ||
| 5. în interiorul unor nume de persoane<ref>Mai ales nume de familie, scrise după tradiția familiei și dorința purtătorilor și, în epoca modernă, în conformitate cu actele de stare civilă.</ref> | | 5. în interiorul unor nume de persoane<ref>Mai ales nume de familie, scrise după tradiția familiei și dorința purtătorilor și, în epoca modernă, în conformitate cu actele de stare civilă.</ref> | ||