Modificări

Jump to navigation Jump to search
Linia 217: Linia 217:  
| Deși au o etimologie comună, verbele ''a investi'' („a cheltui/plasa bani într-un anumit scop, într-o anumită afacere”) și ''a învesti'' („a acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție”) au evoluat diferit ca sens, de unde, probabil, nevoia de a le diferenția și formal, prin adoptarea formei '''''î'''nvesti.''
 
| Deși au o etimologie comună, verbele ''a investi'' („a cheltui/plasa bani într-un anumit scop, într-o anumită afacere”) și ''a învesti'' („a acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție”) au evoluat diferit ca sens, de unde, probabil, nevoia de a le diferenția și formal, prin adoptarea formei '''''î'''nvesti.''
 
|-
 
|-
| Statele Unite ale Americii este o țară mare și puternică.
+
| Să '''cere-ți''' voie înainte să plecați.<br>Nu '''trage-ți!'''<br>'''Cereți''' drepturile tale.<br>'''Trageți''' pătura pe tine.
| Statele Unite ale Americii sunt o țară mare și puternică.
+
| Să '''cereți''' voie înainte să plecați.<br>Nu '''trageți!'''<br>'''Cere-ți''' drepturile tale.<br>'''Trage-ți''' pătura pe tine.
| Trebuie făcut acordul în număr între subiect și predicat. De remarcat că și atunci cînd se folosește prescurtarea SUA trebuie folosit pluralul!
  −
|-
  −
| Să cere-ți voie înainte să plecați.<br>Nu trage-ți!<br>Cereți drepturile tale.<br>Trageți pătura pe tine.
  −
| Să cereți voie înainte să plecați.<br>Nu trageți!<br>Cere-ți drepturile tale.<br>Trage-ți pătura pe tine.
   
| Ți se desparte prin cratimă atunci când are rol de pronume, fiind forma prescurtată a lui îți: cere-ți (tu, ție, drepturile tale), trage-ți (tu, ție, pătura pe tine). Când indică desinența de plural, persoana a II-a a verbelor, ți se scrie desigur lipit de verb: voi cereți, voi trageți.
 
| Ți se desparte prin cratimă atunci când are rol de pronume, fiind forma prescurtată a lui îți: cere-ți (tu, ție, drepturile tale), trage-ți (tu, ție, pătura pe tine). Când indică desinența de plural, persoana a II-a a verbelor, ți se scrie desigur lipit de verb: voi cereți, voi trageți.
 
|-
 
|-
| eu crap (de râs, de ciudă).<br>tu crapi (de râs, de ciudă).
+
| eu '''crap''' (de râs, de ciudă).<br>tu '''crapi''' (de râs, de ciudă).
| eu {{d|crăpa|crăp}} (de râs, de ciudă).<br>tu crăpi (de râs, de ciudă).
+
| eu '''{{d|crăpa|crăp}}''' (de râs, de ciudă).<br>tu '''crăpi''' (de râs, de ciudă).
 
|
 
|
 
|-
 
|-
| el se înșeală<br>vrea să (te) înșale
+
| el se '''înșeală'''<br>vrea să (te) '''înșale'''
| el se înșală<br>vrea să (te) înșele
+
| el se '''înșală'''<br>vrea să (te) '''înșele'''
 
| Vezi {{d|înșela|definiția}}. Forma înșale este valabilă doar pentru „a pune șaua pe...”.
 
| Vezi {{d|înșela|definiția}}. Forma înșale este valabilă doar pentru „a pune șaua pe...”.
 
|-
 
|-
| el/ea se așează
+
| el/ea se '''așează'''
| el/ea se {{d|așeza|așază}}
+
| el/ea se '''{{d|așeza|așază}}'''
 
|
 
|
 
|-
 
|-
| să aibe parte
+
| să '''aibe''' parte
| {{d|avea|aibă}} parte
+
| să '''{{d|avea|aibă}}''' parte
 
| Vezi definiția (mai ales cea din Dicționarul ortografic).
 
| Vezi definiția (mai ales cea din Dicționarul ortografic).
 
|-
 
|-
| De ce te râzi?
+
| De ce '''te râzi?'''
| De ce râzi?
+
| De ce '''râzi?'''
 
| {{d|râde|A râde}} este verb intranzitiv, nu reflexiv.
 
| {{d|râde|A râde}} este verb intranzitiv, nu reflexiv.
 
|-
 
|-
| a avansa înainte
+
| '''a avansa''' înainte
| a avansa
+
| '''a avansa'''
 
| {{d|avansa|A avansa}} implică noțiunea de înaintare.
 
| {{d|avansa|A avansa}} implică noțiunea de înaintare.
 
|-
 
|-
| De-te la o parte<br>Dădeți-vă jos.
+
| '''De-te''' la o parte<br>'''Dădeți-vă''' jos.
| Dă-te la o parte.<br>Dați-vă jos.
+
| '''Dă-te''' la o parte.<br>'''Dați-vă''' jos.
 
|
 
|
 
|-
 
|-
| Ce-s cu cărțile astea pe masă?
+
| Ce-'''s''' cu cărțile astea pe masă?
| Ce-i cu cărțile astea pe masă?
+
| Ce-'''i''' cu cărțile astea pe masă?
 
| Folosirea verbului a fi la plural nu are sens și nu are legătură cu faptul că vorbim despre mai multe cărți. Un exemplu și mai evident este '''Ce este cu voi aici?,'' nu ''Ce sunt/sunteți cu voi aici?''
 
| Folosirea verbului a fi la plural nu are sens și nu are legătură cu faptul că vorbim despre mai multe cărți. Un exemplu și mai evident este '''Ce este cu voi aici?,'' nu ''Ce sunt/sunteți cu voi aici?''
 
|-
 
|-
| mă risc să dau un pronostic...<br>te riști să-l înfrunți pe șef?
+
| '''mă risc''' să dau un pronostic...<br>'''te riști''' să-l înfrunți pe șef?
| risc să dau un pronostic...<br>riști să-l înfrunți pe șef?
+
| '''risc''' să dau un pronostic...<br>'''riști''' să-l înfrunți pe șef?
 
| Chiar dacă unele dicționare menționează că {{d|risca|a risca}} este și reflexiv, aceste forme sunt învechite și nerecomandate.
 
| Chiar dacă unele dicționare menționează că {{d|risca|a risca}} este și reflexiv, aceste forme sunt învechite și nerecomandate.
 
|}
 
|}
Lingviști, Birocrați, lingvist, Administratori
2.013 modificări

Meniu de navigare