Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/IV. e sau ie?”

Sari la navigare Sari la căutare
fără descrierea modificării
Linia 94: Linia 94:
Numai după ''b'', ''p'', ''v'', ''f'' și ''m'' se pune problema alegerii între ''e'' sau ''ie'' cu valoare de diftong. Alegerea se orientează în principiu după alternanța cu ''ea'', respectiv ''ia'' (vezi și '''V'''), deși reperul propus nu ajută pe toți vorbitorii, întrucît cei cu pronunțarea regională ''ferb'' pentru ''fierb'' pronunță și ''fearbă'' pentru ''fiarbă'' și pot transpune în scris această alternanță. În pronunțarea literară vocala [e] se distinge de diftongul [ĭe] după o consoană labială, opoziția avînd rol fonologic în perechi ca ''bete'' – ''biete'', ''pere'' – ''piere'', ''veri'' – ''vieri'', ''vers'' – ''viers'', ''veți'' – ''vieți'', ''mei'' – ''miei'', ''mere'' – ''miere'', ''mez-'' (prefixul din ''mezalianță'' sau elementul de compunere din ''mezenter'') – ''miez''.
Numai după ''b'', ''p'', ''v'', ''f'' și ''m'' se pune problema alegerii între ''e'' sau ''ie'' cu valoare de diftong. Alegerea se orientează în principiu după alternanța cu ''ea'', respectiv ''ia'' (vezi și '''V'''), deși reperul propus nu ajută pe toți vorbitorii, întrucît cei cu pronunțarea regională ''ferb'' pentru ''fierb'' pronunță și ''fearbă'' pentru ''fiarbă'' și pot transpune în scris această alternanță. În pronunțarea literară vocala [e] se distinge de diftongul [ĭe] după o consoană labială, opoziția avînd rol fonologic în perechi ca ''bete'' – ''biete'', ''pere'' – ''piere'', ''veri'' – ''vieri'', ''vers'' – ''viers'', ''veți'' – ''vieți'', ''mei'' – ''miei'', ''mere'' – ''miere'', ''mez-'' (prefixul din ''mezalianță'' sau elementul de compunere din ''mezenter'') – ''miez''.


În unele pronunțări cu caracter regional – care trebuie evitate în exprimarea literară – distincția între [e] și diftongul [ĭe] se anulează prin existența unor fenomene opuse: pe de o parte, monoftongarea lui [ĭe] (''ferb'' „fierb” este un exemplu dintr-o serie în care intră și ''pere'' „piere” sau ''mere'' „miere”) și, pe de alta, ușoara diftongare a lui ''e'' ([iub<sup>ĭ</sup>esc], [p<sup>ĭ</sup>entru], [v<sup>ĭ</sup>erde], [f<sup>ĭ</sup>el]; [b<sup>ĭ</sup>ete] „bete”, [p<sup>ĭ</sup>ere] „pere”, [m<sup>ĭ</sup>ere] „mere” etc.).




Linia 101: Linia 102:




În unele pronunțări cu caracter regional – care trebuie evitate în exprimarea literară – distincția între [e] și diftongul [ĭe] se anulează prin existența unor fenomene opuse: pe de o parte, monoftongarea lui [ĭe] (''ferb ''„fierb” este un exemplu dintr-o serie în care intră și ''pere ''„piere” sau ''mere ''„miere”) și, pe de alta, ușoara diftongare a lui ''e ''([iubĭesc], [pĭentru], [vĭerde], [fĭel]; [bĭete] „bete”, [pĭere] „pere”, [mĭere] „mere” etc.).


Secvența consoană labială + [ĭe] se întîlnește mai ales în cuvinte din fondul tradițional: ''biet'', ''obiele'', ''piedic''ă (și ''împiedica''), ''piele'', ''piept'', ''pieptene'', ''pierde'', ''pieri'', ''piersic(''ă), ''pietre'', ''piețe'', ''piezi''ș; ''vier ''„porc necastrat”, ''vierme'', ''viespe'', ''viețui'', ''viezure''; ''fier'', ''fierbe'', ''fiere''; ''miercuri'', ''miere'', ''mierl''ă, ''mieuna'', ''dezmierd''. Ea există și în cîteva neologisme: ''impiegat'', ''obiect'', ''piedestal'', ''pies''ă, ''subiect''.Cuvinte înrudite aparținînd unor straturi etimologice diferite (elemente moștenite din latină și împrumuturi ulterioare, de obicei neologisme latino-romanice) se pot deosebi între ele prin pronunțarea și scrierea cu ''e ''sau ''ie''. În această situație sînt: ''fier ''(moștenit din latină) și derivatele tradiționale ''fierar'',
Secvența consoană labială + [ĭe] se întîlnește mai ales în cuvinte din fondul tradițional: ''biet'', ''obiele'', ''piedic''ă (și ''împiedica''), ''piele'', ''piept'', ''pieptene'', ''pierde'', ''pieri'', ''piersic(''ă), ''pietre'', ''piețe'', ''piezi''ș; ''vier ''„porc necastrat”, ''vierme'', ''viespe'', ''viețui'', ''viezure''; ''fier'', ''fierbe'', ''fiere''; ''miercuri'', ''miere'', ''mierl''ă, ''mieuna'', ''dezmierd''. Ea există și în cîteva neologisme: ''impiegat'', ''obiect'', ''piedestal'', ''pies''ă, ''subiect''.Cuvinte înrudite aparținînd unor straturi etimologice diferite (elemente moștenite din latină și împrumuturi ulterioare, de obicei neologisme latino-romanice) se pot deosebi între ele prin pronunțarea și scrierea cu ''e ''sau ''ie''. În această situație sînt: ''fier ''(moștenit din latină) și derivatele tradiționale ''fierar'',
Lingviști
349 de modificări

Meniu de navigare