Lingviști
76 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Biografii/Radiografia unei expatrieri - Cazul Lazăr Șăineanu”
Articol/Biografii/Radiografia unei expatrieri - Cazul Lazăr Șăineanu (vedeți sursă)
Versiunea de la data 27 mai 2025 07:11
, 27 maifără descrierea modificării
m (completare) |
m |
||
| Linia 10: | Linia 10: | ||
<blockquote> | <blockquote> | ||
''„Ils m’ont fait l’effet de cannibales qui se | ''„Ils m’ont fait l’effet de cannibales qui se réjouissaient bestialement d’avoir écharpé et dévoré un homme civilisé.”'' (Al. Odobescu) | ||
''„...Sperând poate că am distrus personalitatea științifică a d-lui Șăineanu? O, nu! între altele și pentru aceea că, precum se știe, Lazării nu mor ușor. Mai ales când este cine să-i desgroape... Și se vor găsi!”'' (Nicolae Iorga) | ''„...Sperând poate că am distrus personalitatea științifică a d-lui Șăineanu? O, nu! între altele și pentru aceea că, precum se știe, Lazării nu mor ușor. Mai ales când este cine să-i desgroape... Și se vor găsi!”'' (Nicolae Iorga) | ||
| Linia 19: | Linia 19: | ||
Intrarea lui Lazăr Șăineanu (1859-l934) pe scena culturală românească nu prevestea nicicum șirul de umilințe pe care avea să le îndure de la un moment dat, soldat cu tristul deznodământ al expatrierii sale la începutul secolului XX. Dimpotrivă. Atât convingerile și aspirațiile care-l animau cât și împrejurările păreau, atunci, în prima parte a anilor 1880, să se întâlnească în chip fericit. Altfel spus, între ceea ce voia tânărul Șăineanu să facă și societatea în care urma să-și împlinească visul părea să fie deplină compatibilitate. | Intrarea lui Lazăr Șăineanu (1859-l934) pe scena culturală românească nu prevestea nicicum șirul de umilințe pe care avea să le îndure de la un moment dat, soldat cu tristul deznodământ al expatrierii sale la începutul secolului XX. Dimpotrivă. Atât convingerile și aspirațiile care-l animau cât și împrejurările păreau, atunci, în prima parte a anilor 1880, să se întâlnească în chip fericit. Altfel spus, între ceea ce voia tânărul Șăineanu să facă și societatea în care urma să-și împlinească visul părea să fie deplină compatibilitate. | ||
Să ne oprim, mai întâi, asupra visului viitorului mare lingvist. Aspirațiile sale sunt destul de clar exprimate într-o serie de articole pe care le-a publicat în 1880, la vârsta de 21 de ani, în ziarul ''Fraternitatea'' – al cărui redactor era atunci -, și pe care în același an le-a tipărit într-o broșură: ''Moisi Mendelsohn. Viața și activitatea sa Studiu biografic''<ref name="ftn1">V. Lazăr Șain, ''Moisi Mendelsohn. Viața și activitatea sa. Studiu biografic'' (București, Tipografia «Hajoetz», 1880). V. și addenda la Moses Mendelssohn. ''Ierusalim sau despre puterea religioasă și iudaism'' (București, Editura Hasefer, 2003).</ref>. Aceasta este, de altfel, prima monografie dedicată teoreticianului iluminismului evreiesc (''Haskalah'') în spațiul românesc. Aderența tânărului redactor al ziarului condus de A.S. Gold și dr. Beck la ideile lui Moses Mendelssohn, așa cum rezultă din această broșură de 80 de pagini, este una înflăcărată. Motoul cu care se deschide textul, luat din Mendelssohn, spune aproape totul despre spiritul care animă această lucrare: „Adoptați limba și aspirațiile poporului în mijlocul căruia trăiți”. Lazăr Șăineanu închină un adevărat imn de slavă lui Moses Mendelssohn, pe care îl considera „un al doilea Moise” al evreimii, căci dăduse, asemenea celui biblic, o învățătură salvatoare poporului său și iudaismului: | Să ne oprim, mai întâi, asupra visului viitorului mare lingvist. Aspirațiile sale sunt destul de clar exprimate într-o serie de articole pe care le-a publicat în 1880, la vârsta de 21 de ani, în ziarul ''Fraternitatea'' – al cărui redactor era atunci -, și pe care în același an le-a tipărit într-o broșură: ''Moisi Mendelsohn. Viața și activitatea sa. Studiu biografic''<ref name="ftn1">V. Lazăr Șain, ''Moisi Mendelsohn. Viața și activitatea sa. Studiu biografic'' (București, Tipografia «Hajoetz», 1880). V. și addenda la Moses Mendelssohn. ''Ierusalim sau despre puterea religioasă și iudaism'' (București, Editura Hasefer, 2003).</ref>. Aceasta este, de altfel, prima monografie dedicată teoreticianului iluminismului evreiesc (''Haskalah'') în spațiul românesc. Aderența tânărului redactor al ziarului condus de A.S. Gold și dr. Beck la ideile lui Moses Mendelssohn, așa cum rezultă din această broșură de 80 de pagini, este una înflăcărată. Motoul cu care se deschide textul, luat din Mendelssohn, spune aproape totul despre spiritul care animă această lucrare: „Adoptați limba și aspirațiile poporului în mijlocul căruia trăiți”. Lazăr Șăineanu închină un adevărat imn de slavă lui Moses Mendelssohn, pe care îl considera „un al doilea Moise” al evreimii, căci dăduse, asemenea celui biblic, o învățătură salvatoare poporului său și iudaismului: | ||
<blockquote>Căci el ne-a îmboldit să ne ridicăm din starea înjosită, în care ne cufundase o persecuție seculară, pe o treaptă mai înaltă de cultură; el ne-a sfătuit să îmbrățișăm cu ardoare științele și artele; el în fine ne-a îndemnat să adoptăm limba poporului în mijlocul căruia trăim<ref name="ftn2">Ibid, p. 174.</ref>.</blockquote> | <blockquote>Căci el ne-a îmboldit să ne ridicăm din starea înjosită, în care ne cufundase o persecuție seculară, pe o treaptă mai înaltă de cultură; el ne-a sfătuit să îmbrățișăm cu ardoare științele și artele; el în fine ne-a îndemnat să adoptăm limba poporului în mijlocul căruia trăim<ref name="ftn2">Ibid, p. 174.</ref>.</blockquote> | ||