Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Biografii/Radiografia unei expatrieri - Cazul Lazăr Șăineanu”

Sari la navigare Sari la căutare

Articol/Biografii/Radiografia unei expatrieri - Cazul Lazăr Șăineanu (vedeți sursă)

Versiunea de la data 27 mai 2025 11:36

2 octeți adăugați ,  27 mai
m
→‎Actul I: 1889-1893
Linia 79: Linia 79:
Dar se mai întâmplase ceva între timp: același vajnic „patriot” V. A. Urechiă avusese grijă să-i facă o propagandă negativă lui L. Șăineanu, răstălmăcind grosier un articol al său, „Jidovii sau tătarii sau uriașii”.
Dar se mai întâmplase ceva între timp: același vajnic „patriot” V. A. Urechiă avusese grijă să-i facă o propagandă negativă lui L. Șăineanu, răstălmăcind grosier un articol al său, „Jidovii sau tătarii sau uriașii”.


În studiul acesta – publicat mai întâi în 1887 în ''Convorbiri literare'', aflată atunci sub conducerea lui Iacob Negruzzi, și reluat, într-o formă adăugită, în 1889 în ''Romania'' lui Gaston Paris -, L. Șăineanu își propusese să explice echivalența semantică a acestor termeni („jidovii”, „tătarii”, „uriașii”) într-un anumit idiom popular și în toponimie. Ipoteza sa era aceea că identitatea în chestiune se trage de la tătarii care se convertiseră la iudaism în secolul al VIII-lea (khazarii), unii din ei ajungând apoi și în spațiul românesc, unde – potrivit mitologiei populare – au construit ciclopic („Jidova” fiind un nume simptomatic), de unde suprapunerea semantică dintre cei trei termeni. Dar un V. A. Urechiă a văzut o altă teză în acest articol, și anume că autorul ar fi susținut întâietatea cronologică a elementului evreiesc în spațiul românesc:
În studiul acesta – publicat mai întâi în 1887 în ''Convorbiri literare'', aflată atunci sub conducerea lui Iacob Negruzzi, și reluat, într-o formă adăugită, în 1889 în ''Romania'' lui Gaston Paris –, L. Șăineanu își propusese să explice echivalența semantică a acestor termeni („jidovii”, „tătarii”, „uriașii”) într-un anumit idiom popular și în toponimie. Ipoteza sa era aceea că identitatea în chestiune se trage de la tătarii care se convertiseră la iudaism în secolul al VIII-lea (khazarii), unii din ei ajungând apoi și în spațiul românesc, unde – potrivit mitologiei populare – au construit ciclopic („Jidova” fiind un nume simptomatic), de unde suprapunerea semantică dintre cei trei termeni. Dar un V. A. Urechiă a văzut o altă teză în acest articol, și anume că autorul ar fi susținut întâietatea cronologică a elementului evreiesc în spațiul românesc:


<blockquote>Altădată, d-l Șăineanu a susținut că o rasă a religiei lui Moise a dominat în Principate, în aceste provincii și că, prin urmare, cum o demonstrează el, evreii actuali n-ar fi din punct de vedere etnografic decât descendenții evreilor vechi ai țării. Este adevărat că ungurii zic același lucru, când pretind că dreptul lor la proprietate asupra Daciei prevalează asupra celui al românilor. Iată-i acum veniți pe evrei care apără prioritatea stabilirii evreilor khazari în Dacia!...<ref name="ftn20">Ibid., p. 21. V. și ''Monitorul Oficial. Desbaterile Senatului,'' nr. 60, 20 aprilie 1895, p. 757.</ref></blockquote>
<blockquote>Altădată, d-l Șăineanu a susținut că o rasă a religiei lui Moise a dominat în Principate, în aceste provincii și că, prin urmare, cum o demonstrează el, evreii actuali n-ar fi din punct de vedere etnografic decât descendenții evreilor vechi ai țării. Este adevărat că ungurii zic același lucru, când pretind că dreptul lor la proprietate asupra Daciei prevalează asupra celui al românilor. Iată-i acum veniți pe evrei care apără prioritatea stabilirii evreilor khazari în Dacia!...<ref name="ftn20">Ibid., p. 21. V. și ''Monitorul Oficial. Desbaterile Senatului,'' nr. 60, 20 aprilie 1895, p. 757.</ref></blockquote>
Adus de la „https://wiki.dexonline.ro/wiki/Special:MobileDiff/4968”

Meniu de navigare